Denisa Crăciun

Mediul de afaceri: România se îndreaptă spre stagnare economică. Va continua creșterea inflației (studiu)

Thumbnail

Până la finalul anului 2022, România ar putea intra în stagflație, spun 46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri și angajați cu funcții de conducere din companiile din țara noastră, care au răspuns unui studiu.

Totodată, 26,7% susțin că proiecțiile macroeconomice indică o intrare în recesiune, în timp ce  20% dintre companii văd o continuare a creșterii economice, conform unui studiu Moneycrop și Frames.

Top pericole pentru economia românească în următoarele 6 luni

  1. inflația – creșterea prețurilor la energie, materiale, servicii etc – răspuns oferit de 33,3% din executivii companiilor
  2. scăderea vânzărilor – reprezintă o preocupare pentru 25% dintre investitori
  3. accentuarea blocajului financiar – răspuns oferit de 12,5% dintre respondenți
  4. intrarea în insolvență / faliment a partenerilor – spun 12,5% dintre respondenți
  5. regionalizarea războiului – 10,5% dintre respondenți

Accentuarea blocajului financiar, scăderea apetitului investițional și creșterea dobânzilor completează topul temerilor investitorilor legate de evoluția economică din 2022.

Thumbnail

„Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflației. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reușind să depășească provocările cu ajutorul soluțiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru și a capitalului. Însă, în acest moment, creșterea tuturor costurilor operaționale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022”, susține Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.

„Datele Institutului Național de Statistică arătau, recent, că în luna aprilie prețurile producției industriale au crescut cu 47,1%, remarcându-se avansul de 262,7% al prețurilor din extracția petrolului și a gazelor naturale și creșterea cu 136,6% a prețurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze și alte utilități. Astfel, în acest context inflaționist, este din ce în ce mai dificil să îți dezvolți și să susții un plan de business predictibil și solid”, mai adaugă Cosmin Bucur.

33,3% dintre managerii chestionați cred că inflația din România se va situa în acest an în intervalul 14 - 17% în timp ce 26,5% văd inflația peste acest prag, undeva între 18 - 20%.

13,3% estimează inflația la peste 20% și numai 26,9% cred că inflația se va menține sub nivelul de 14% până la finele anului.

Thumbnail

Majoritatea companiilor a transferat creșterea prețurilor de la utilități, materiale și servicii către consumatorul final, arată rezultatele studiului.

În 2022, acest mecanism de transfer către consumator al riscului valutar, cumulat cu creșterea prețurilor ca urmare a avansului inflatiei, riscă să afecteze semnificativ nivelul de competivitate și vânzări al companiilor, conform studiului.

„O parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar au început să folosească activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ față de anii trecuți, o dovadă concretă că mediul de business a înțeles și a adoptat pe scară tot mai largă și în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuațiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluția si competivitatea business-ului”, susține Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp.

„Creșterile spectaculoase de prețuri au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor către clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat în condițiile unui mediu economic tot mai fragil. Multe companii au preferat să își reducă marjele, să caute soluții de eficientizare a activității și să își reducă costurile interne în tentativa de a rămâne competitivi în zona de pricing”, menționează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiași companii.

Tendința vine pe fondul provocărilor din piețe, tot mai afectate de inflație, de scăderea vânzărilor și creșterea costurilor de finanțare.

47% dintre cei chestionați afirmă, de exemplu, că durata de incasare a facturilor, in comparatie cu 2021, a crescut semnificativ, în timp ce numai 19% văd o îmbunătățire a comportamentului de plată.

Thumbnail

Criza continuă cel puțin un an de acum încolo

Cei mai mulți dintre executivi chestionati (33,3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia și creșterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimiști, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.

26,7% dintre cei chestionați cred că lucrurile se vor stabiliza în a doua parte a acestui an, iar 13,3% în prima parte a anului viitor.

Întrebați cum văd evoluția războiului din Ucraina, cei mai mulți dintre intervievați au indicat o încetare a ostilităților abia într-un orizont de 6-12 luni, iar 26,7% estimează o înghețare a conflictului în următorul an.

Indiferent de perspective, de consecințele războiului și ale inflației, un lucru este aproape sigur – costurile de finanțare vor continua să crească și vor pune presiune pe dinamica business-ului.

Thumbnail

Potrivit rezultatelor Barometrului, cei mai mulți dintre investitori (34,7%) estimează că indicele ROBOR va trece de nivelul de 7% până la finele anului, iar 32% îl văd între 6 și 7%.

„Nu este exclus ca estimările privind evoluția ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depășite de realitate. Pe fondul creșterii inflației, este de așteptat o continuare a scumpirii finanțării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creșterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creșterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naționale în lupta cu inflația”, afirmă Claudiu Ghebaru.

Dincolo de măsurile luate de Banca Națională, intervievații din cadrul barometrului văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern.

Întrebați care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situația economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulți dintre manageri (33%) au indicat „Restructurarea aparatului bugetar și digitalizarea” drept principalele decizii necesare în actualul context.

Pe locurile următoare, în ordinea importanței indicată de cei chestionați, s-au situat:

  • creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor (26%);
  • eliminarea facilităților fiscale oferite în construcții, IT, agricultură și alte domenii(15%);
  • schimbarea sistemului fiscal (impozit progresiv) - 13%;
  • asigurarea unei utilizari corecte si transparente a fondurilor din PNRR si Anghel Saligny(12%).

Ce se întâmplă cu leul în a 2-a jumatate a anului 2022

Moneda națională a reprezentat, în primul semestru, un indicator de stabilitate într-o mare de probleme.

Cotația cursului Euro a fost una stabilă, iar 33% dintre investitori cred că, în următoarea perioadă, va urma aceeași tendință – un curs de 4,95 lei/euro până la finalul anului.

Dincolo de cei care văd un curs stabil, există 26,9% dintre manageri care cred că Euro va trece de 5 lei în perioada următoare și că se va situa până la un nivel de 5,05 lei.

Alți 26,5% văd Euro în intervalul 4,95 - 5 lei, în timp ce 13,3% estimează o depreciere a monedei naționale peste nivelul de 5,05 lei/Euro.

Thumbnail

„Având în vedere euroizarea economiei, constanța cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflației ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Națională, prin instrumentele pe care le are la dispoziție, va putea să mențină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluția internațională și din performanța comerțul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privința balanței de plăți și nu ne rămâne decât să sperăm că autoritățile vor accesa cu succes fondurile din PNRR și celelalte finanțări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului”, susține Cosmin Bucur.

În privința cursului dolarului american, cei mai mulți dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4 lei, iar 20% în intervalul 4,6 - 4,7 lei. 

12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naționale, undeva în intervalul 4,8 - 4,9 lei/dolar.

„În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu.

Notă: Sondajul a fost derulat în perioada 27-31 mai 2022, pe un grup de peste 825 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.

Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Parallax

Vizualizari
295
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri