47% dintre tinerii generației Z din România au ca obiectiv independența financiară

Tinerii generației Z pun situația financiară pe primul loc și o consideră mai importantă decât împlinirea în plan familial sau chiar sănătatea, conform unui studiu.

Astfel, 47% dintre tinerii generației Z au ca obiectiv independența financiară, potrivit unui studiu Insights PulseZ 2022. 1.200 de tineri din România cu vârste cuprinse între 16 – 24 de ani au fost chestionați.

După situația financiară, pe tineri îi mai motivează:

• împlinirea pe plan personal (44%);
• starea de sănătate (37%);
• dorința de a lăsa ceva de valoare în urmă (33%).

Studiul mai arată că semnificativ mai multe fete menționează independența financiară și dezvoltarea psihică/ emoțională, în timp ce semnificativ mai mulți băieți menționează dorința de faimă/ celebritate.

„Siguranța financiară primează în perioade de criză, iar tinerii înțeleg pe deplin acest lucru. Valul de incertitudini generate de anii de pandemie și acum de situația creată de războiul din Ucraina și efectele sale în plan economic, justifică într-o oarecare măsură aspirația pentru independența financiară a celor 47% dintre tinerii intervievați”, spune Alin-Claudiu Apostu, Project Manager pentru Insights și Vreau să fiu Antreprenor.

Ce vor să facă tinerii după ce termină studiile

În special fetele simt nevoia de siguranță financiară, majoritatea (52%) fiind preocupate de acest subiect față de doar 42% dintre băieți, dorința de a avea o carieră de succes și cea de a avea libertate de decizie fiind sensibil egală pentru ei.

După terminarea studiilor, tinerii au în plan:

• angajarea în România (24%, în scădere față de anul trecut 30%);
• continuarea studiilor în România (24%);
• angajarea în altă țară (9%).

Semnificativ mai multe fete menționează angajarea în România, în timp ce semnificativ mai mulți băieți menționează angajarea în altă țară.

Carieră: Ce așteptări au tinerii din România

Pentru cei care intenționează să se angajeze, satisfacția oferită de ceea ce fac este cea mai importantă. 

Trei sferturi dintre tinerii generației Z se ghidează după acest principiu, iar mai mult de jumătate dintre participanții la studiu (53%) urmăresc să obțină un pachet salarial cât mai consistent.

Aproape tot atâția (51%) preferă un program de lucru flexibil și posibilitatea de a lucra de la distanță, iar 45% se orientează către o echipă și o atmosferă de lucru în care să se simtă confortabil.

73% dintre respondenți spun că ar dori ca principale beneficii tichetele de masă și asigurările de sănătate sau abonamentele medicale.

La capitolul beneficii speciale care îi atrag pe tineri către un loc de muncă sunt abonamentul la sala de sport și cadourile primite de la angajator (66%) fiind urmate de asigurarea chiriei (65%).

Aceste beneficii nu numai că atrag noua forță de muncă, ci și ajută la păstrarea acesteia, arată studiul. 

Motivul principal al tinerilor pentru care vor să-și construiască o carieră profesională este pentru siguranța sau independența financiară (55%), la mare distanță fiind urmat în ierarhia opțiunilor de necesitatea de dezvoltare personală (14%).

Pentru majoritatea tinerilor, posibilitatea lucrului de la distanță care să le permită opțiunea de a călători și munci în același timp (61%) îi poate motiva să își atingă obiectivele mai repede, același procent întrunind și opțiunea lucrului de acasă.

Cum 56% dintre tineri arată că sunt dispuși să meargă la birou, se pare că modul de lucru hibrid este soluția de viitor, acolo unde angajatorul și activitatea permit. 

„Tinerii Generației Z au crescut având derulată pe fundal mentalitatea inoculată părinților și bunicilor, mentalitate de tipul ”dacă vrei rezultate trebuie să muncești mult”; ”niciun efort nu este prea mare dacă e pentru munca ce îți place”, mentalitate care a pavat calea către obsesie, workaholism, burnout și depresie. De aici și nevoia de a rescrie scenariul pentru filmul acesta al desfășurării muncii”, a subliniat Leonard Rizoiu, Managing Partner pentru LeoHR.

El mai spune că salariile mai mari, mai mult timp liber și mai multă flexibilitate la locul de muncă, precum și „o mai mare responsabilitate socială și față de mediu, cândva preferințe ale milenialilor, au devenit așteptări de ”nenegociat” ale tinerilor Gen Z”.
 

În ceea ce privește atitudinea față de bani, 89% dintre tineri și-ar dori să facă bani rapid și ușor.

De asemenea, 70% consideră că toți avem obligația morală să ne plătim datoriile (credite bancare, facturi etc.) la timp, în timp ce 64% dintre respondenți afirmă că persoanele care nu își plătesc datoriile la timp nu sunt de încredere.

Totodată, 74% dintre aceștia spun că dacă nu știi să-ți gestionezi bugetul lunar, cu siguranță vei avea datorii.  80% dintre tinerii activi pe piața muncii (22-24 ani) conștientizează într-o măsura mai mare importanța planificării lunare a bugetului. 

Top factorii care influențează starea de bine la locul de muncă, conform tinerilor 

1. echipa/ colectivul (76%); 
2. flexibilitatea de lucru (59%);
3. sistemul bine organizat al locului de muncă (54%);
4. accesul la oportunități de dezvoltare (50%).

În timp ce fetele apreciază mai mult echipa/ colectivul și accesul la oportunități de dezvoltare, băieții apreciază mai mult autonomia în muncă.

Așteptările lor legate de promovare sunt foarte ridicate, aproape jumătate (49%) apreciind că promovarea ar trebui să o primească în termen de maxim un an de la intrarea pe o poziție, iar 17% evaluează că o vor primi peste cel puțin 2 ani.

Lucrurile stau un pic diferit în ceea ce privește schimbarea locului de muncă, doar 18% doresc să își schimbe jobul în mai puțin de un an și 15% plănuiesc să stea mai mult de 5 ani într-o companie.

Chiar dacă sunt preocupați cu precădere de situația financiară, de posibilități de dezvoltare personală și de beneficii extrasalariale, tinerii nu uită de importanța pe care o au acțiunile sustenabile.

Astfel, atunci când vine vorba de producția de bunuri, ei consideră destul de importante și foarte importante folosirea de către companii a unor metode de producție sustenabile (88%) și revânzarea, repararea, reciclarea produselor utilizate sau defecte sustenabile (88%).

Studiul a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” - din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL).