Lipsă de forță de muncă: România, printre statele UE cu cea mai mare pondere a persoanelor inactive
Datele publicate, luni, de Eurostat par să dea crezare patronilor români care se plâng de lipsa forței de muncă: România este peste media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea persoanelor inactive.
În cifre absolute, România avea în anul 2017 o populație cuprinsă între 15-74 de ani de 15,02 milioane de oameni. Dintre aceștia, 9,1 milioane erau activi economic, iar 5,9 milioane, inactivi economic.
Procentual, 39,3% din populația României cu vârste de 15-74 de ani era inactivă, țara noastră ocupând locul al șaselea în UE în această privință. Pe primul loc era Italia (42,9%), una dintre principalele destinații ale forței de muncă din România. Vecinii noștri din UE avea rate ale inactivității mai mici: Bulgaria, 38,5%, iar Ungaria, 38,2%. Media UE era de 35,3%.
Persoanele inactive sunt cele care nu fac parte din forța de muncă, nefiind nici angajați, nici șomeri. De regulă, aici intră elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități care nu pot lucra etc.
Revenind la România, populația activă economic din intervalul de vârstă 15-74 de ani, cei 9,1 milioane de oameni (adică 60,7%), se împarte în populație ocupată (8,6 milioane de oameni) și șomeri (0,44 milioane de oameni, adică 4,9% din populația activă). La capitolul șomerilor, România este simetric la coada clasamentului UE: locul al șaselea din coadă. Media UE la șomaj este 7,6%. Cea mai mare rată a șomajului din UE se regăsește în Grecia (21,5%), urmată de Spania (17,2%), o destinație importantă a forței de muncă din România.
Conform definiției Eurostat, șomerii sunt cei care nu au de lucru, dar care și-au căutat de lucru în mod activ cel puțin o dată în ultimele 4 săptămâni și care sunt pregătiți să se lucreze în următoarele două săptămâni, dacă își găsesc job.
Mergând mai departe cu clasificarea forței de muncă din România, cei 8,6 milioane de oameni ocupați, cu vârste de 15-74 de ani (94,1%), se împart în:
- 6,39 milioane de angajați
- 1,57 milioane de persoane fizice autorizate, liber-profesioniști și alți lucrători pe cont propriu.
- 0,7 milioane de lucrători familiali (persoane care ajută alți membri ai familiei, într-o mică afacere sau în agricultură, de exemplu).
Intră AICI și vezi toate datele în infograficul interactiv de la Eurostat.
Se aduc străini din afara UE să muncească în România
În acest context, Guvernul se gândește să înlesnească angajarea în România a unor muncitori străini din afara Uniunii Europene.
Un secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene a declarat, joia trecută, că a vorbit cu ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, pentru a găsi o modalitate de a permite firmelor din România să aducă din afara Uniunii Europene lucrători cu salarii mai mici decât mediul pe economie, pentru a rezolva problema lipsei forței de muncă din țară.
Dan-Octav Paxino se referă la faptul că în acest moment, pe legislația românească, firmele din țară pot aduce lucrători din afara Uniunii Europene, în limita unui contingent național, decis de Guvern anual, dar sunt obligate să-i plătească cel puțin cu salariul mediu pe economie. El ar vrea astfel să relaxeze prevederile legale privind salariul acordat muncitorilor extracomunitari.
„Având în vedere că în perioada actuală trecem printr-un deficit major în ceea ce privește forța de muncă, am avut și ieri o întrevedere cu domnul ministru al Finanțelor Teodorvici și în principal suntem preocupați pentru a dezvolta și a găsi modalitatea cea mai eficientă ca și România să modifice sau să amendeze legislația actuală care permite aducerea din străinătate a muncitorilor, dar prin legislația noastră suntem obligați să-i plătim la salariul mediu brut pe economie, ceea ce în celelalte state membre ale Uniunii Europene nu există această autolimitare” - a spus secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, la un seminar găzduit de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
La rândul lor, patronii de firme mici și mijlocii membri ai celei mai mari organizații patronale de acest fel din România cer Guvernului să taie prestațiile sociale acordate unor români apți de muncă și să elimine pragurile anuale care limitează numărul lucrătorilor străini pe care firmele îi pot aduce la muncă în România, din afara Uniunii Europene.
Președintele Consilului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a enumerat, recent, într-o conferință, câteva măsuri pe care patronii IMM le solicită Guvernului pentru soluționarea problemei lipsei forței de muncă din țară:
- Lucrători străini din afara UE, fără limite. „Vrem eliminarea contingentelor, nu înțelegem de ce există acestea”. Reamintim că în anul 2018 Guvernul permite aducerea în România a unui număr maxim de 7.000 de lucrători din statele terțe, pentru toată economia românească.
- Tăierea prestațiilor sociale pentru românii apți de muncă. „Vedem un soi de <<amenințare>> continuă cu privire la modificările legislative asupra celor care sunt apți de muncă, dar primesc prestații sociale. De ce nu se fac? Aici, de fapt, e marele semn de întrebare. Poate că există un interes politic. Deci ministrul de Finanțe să nu ne mai <<amenințe>> că le face. Pur și simplu să le facă! La următoarea ședință de guvern să pună în practică acest lucru”.
- Program de repatriere a lucrtorilor români din alte state UE, pe fonduri europene. „Noi am trimis către Guvern un program care să fie finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, cu fonduri europene, intitulat <<Diaspora, hai acasă!>> . Acesta ar fi similar programului Diaspora Start-up (adresat întreprinzătorilor), dar acesta s-ar adresa angajaților. Ne propunem să aducem în țară 100.000 de lucrători români care să primească o primă de relocare - te muți din Italia în țară cu familia, primești o primă de relocare, cu condiția de a te angaja. Iar din fondurile europene, este o subvenție la salarii, pe 6-12 luni, acordată firmelor, la nivelul salariului mediu pe economie, cu obligația ca întreprinzătorul să păstreze acel loc de muncă o perioadă similară de timp în plus”.