Raluca Abrihan

IMM-urile se tem de efectele creşterii salariului minim, suprataxării băncilor, companiilor din energie şi telecomunicaţii – sondaj

Thumbnail

Întreprinderile mici şi mijlocii din România sunt de părere că modificările aduse de Ordonanţa de Urgenţă privind suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor vor avea efecte negative drastice asupra mediului de afaceri. Iată ce spun reprezentanţii IMM.

În perioada 10-17.01.2019, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind măsurile recent adoptate (măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor), sub forma unui sondaj on-line la care au participat 387 de respondenți.

La întrebarea: “Susțineți suprataxarea băncilor”, 61,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 38,7% declarând că susțin suprataxarea băncilor.

La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea băncilor?”, 69,3% din respondenți au răspuns că băncile vor transfera costurile către clienți, 64% că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii (în special microintreprinderile) și pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au menționat scăderea creditelor nou acordate , diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, 46,7% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Thumbnail

La întrebarea: “Susțineți suprataxarea companiilor din energie”, 70,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 29,7% declarând că susțin suprataxarea companiilor din energie.

La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din energie”, 78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Thumbnail

La întrebarea: “Susțineți suprataxarea companiilor din telecomunicaţii”, 66,2% din respondenți au răspuns negativ, doar 33,8% declarând că susțin suprataxarea companiilor din telecomunicaţii.

La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din telecomunicaţii?”, 75% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 50% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat, 47,20% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice.

Thumbnail

La întrebarea: “Pentru stabilirea de noi obligații fiscale ce măsuri considerați că sunt strict necesare?”, majoritatea covârșitoare a respondenților au solicitat aplicarea principiilor reglementării inteligente: 81,30% din respondenți au răspuns asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale, 78,70% au evidențiat necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact, 68% au menționat dezbateri publice cu toate părțile interesate, 66,70% au solicitat modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 58,7% au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor, 56% consultarea confederațiilor patronale și 53,30% Testul IMM.

La întrebarea: “Cati salariati din societatea dvs. sunt incadrati acum la nivelul salariului minim brut pe economie”, 68,1% au răspuns că au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie între 1 - 5 salariati, 23,2% au răspuns că au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie peste 10 salariați și 8,7% au răspuns că au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie între 6-10 salariați.

La întrebarea: “Susțineți cresterea diferențiată a salariului minim pe economie la 2.080 lei, la 2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi o vechime minimă de un an în domeniul studiilor și la 3.000 lei lunar pentru activitățile de construcţii și domeniile de producere a materialelor de construcţii?”, 74,30% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.

La întrebarea: “Punerea în aplicare începand cu 1 ianuarie 2019 a cresterii salariului minim pe economie va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”, 48% din respondenți susțin că această crestere a salariului minim va aduce dificultăţi întreprinderilor.

Thumbnail

La întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie începand cu 1 ianuarie 2019?”, au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea prețului produselor și serviciilor (61,40%), scăderea profitului (47,10%), concedierea unor salariați (42,90%), scăderea competitivității (27,40%) și pierderea unor contracte/piețe (21,40%).

La întrebarea: “Cresterea salariului minim pe economie începand cu 1 ianuarie 2019 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din intreprinderea dvs.?”, 42,90% din respondenți evidențiază riscul necesității unor concedieri.

La întrebarea: “Dacă da, câți?”, din cei 42,90% de respondenți care au evidențiat riscul necesității unor concedieri, 82,10% au menționat că pot fi disponibilizați între 1 și 5 salariați.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât cele minime la nivelul intreprinderii dvs.?”, 60,30% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și altor salarii decât cele minime.

La întrebarea: “Pentru stabilirea salariului minim ce măsuri sunt necesare?”, 77% din respondenți au subliniat necesitatea unei fundamentări riguroase a salariului minim pe criterii obiective, 73% solicitând realizarea unui studiu de impact, 60,80% evidențiind importanța consultării confederațiilor patronale și 50% au solicitat aplicarea testului IMM.

La întrebarea: “Susțineți limitarea numărului de zile pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri?”, 79% din respondenți nu susțin limitarea numărului de zile pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

La întrebarea: “Susțineți eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional?”, 83,3% din respondenți nu susțin eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional.

La întrebarea: “Ce măsuri considerați că sunt necesare pentru îmbunățirea pieței muncii în 2019?”, respondenți au subliniat necesitatea următoarelor măsuri: reglementarea de noi forme/tipuri de angajare mai flexibile (28%), reglementarea convențiilor civile pentru prestarea de activități ocazionale (22,70%), extinderea domeniilor pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (12%), îmbunătăţirea reglementării contractelor individuale de muncă (12%), simplificarea birocratiei (10,70%), potrivit sondajului CNIPMMR.

Prin Ordonanţă de Urgenţă nr. 114 din 28 decembrie 2018, au fost aprobate următoarele măsuri fiscal – bugetare, cu impact asupra mediului de afaceri:

- Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR: “Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situaţia în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depăşeşte pragul de 2%, denumit în continuare prag de referinţă”;

- Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri: “Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”;

- Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri: “Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat“;

- Salariul minim de 3.000 lei lunar pentru activitățile de construcţii și domeniile de producere a materialelor de construcţii:“Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”;

- Limitarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri:“O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic. Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier".“Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03;"

Prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 s-a majorat salariul minim:

- salariul minim brut pe țară este în cuantum de 2.080 de lei (majorat de la 1.900 de lei);

- salariul minim brut pentru posturile ce necesită studii superioare, dacă angajatul are o vechime minimă de un an în domeniul studiilor respective este de 2.350 de lei, arată CNIPMMR.

Parallax

Vizualizari
2770
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri