Ce te așteaptă dacă ai firmă cu capitaluri negative și cum te poți pregăti din timp. Modificări legislative ce vor afecta zeci de mii de firme.
Redacția Startupcafe.ro

Ce te așteaptă dacă ai firmă cu capitaluri negative și cum te poți pregăti din timp. Modificări legislative ce vor afecta zeci de mii de firme.

Thumbnail

Un proiect de lege care ar putea afecta semnificativ aproape 280.000 de firme mici și mijlocii cu capitaluri proprii negative este în dezbatere la Camera Deputaților, după aprobarea unei prime variante în Senat.

Una dintre țintele principale ale modificărilor legislative pe care le propune proiectul se referă la ceea ce în contabilitatea unei firme se numește, ‘activul net’.

Proiectul ar urma să modifice și să completeze două legi fundamentale care reglementează activitatea firmelor: Legea 31/1990 privind societățile comerciale și Legea 82/1991 a contabilității.

Specialiști de la Innovative Professional Services (IPS) și Termene.ro te ajută să înțelegi prin acest articol, realizat pentru StartupCafe.ro, de ce e important să știi ce e activul net al unei firme și ce modificări se pregătește la parlament pe acest subiect.

Ce este activul net al unei firme și de ce e important în afaceri

O descriere simplă a noțiunii de active net ar fi: suma brută pe care acționarii unei companii ar putea să o primească dacă firma lor se lichidează, sumă care va rezulta după achitarea tuturor datoriilor, pe de o parte, respectiv colectarea tuturor sumelor rezultate din valorificarea activelor firmei, pe de altă parte.

La calcularea activelor nete, se consideră că atât activele cât şi datoriile sunt corect şi complet reflectate contabil şi în concordanță cu valoarea lor de piaţă.

Firmele cu activ net negativ – în limbajul antreprenorial curent se mai folosește și termenul ”capitaluri proprii negative” - pot avea probleme pentru că, în cazul lichidării, acţionarii ar trebui, teoretic, să aducă bani de acasă ca să poată stinge toate datoriile firmei.

Cel mai adesea, în componenţa activului net vom găsi următoarele elemente:

  • capitalul social (cel subscris vărsat sau nevărsat),
  • primele de capital,
  • rezervele din reevaluare,
  • rezerve legale şi statutare,
  • rezultatul reportat şi rezultatul perioadei.

Mai sunt şi alte elemente, dar mai rar întâlnite în cazul majorităţii companiilor private de dimensiuni mici-medii.

Doar două elemente din lista anterior enumerată pot aduce firma pe capitaluri negative prin faptul că ele contribuie în mod substantial la situaţia şi acestea sunt:

  • ‘rezultatul reportat negativ’ (dacă ai avut un an/câţiva ani istorici cu pierderi nete pe firmă);

  • ‘rezultatul negativ al perioadei’ (dacă pentru exercitiul financiar în curs/analizat firma marchează pierderi nete).

Finanţiştii, mai ales cei activi în domeniul financiar-bancar, interpretează situația activului net ca un indiciu important al angajamentului de susținere financiară pe care acționariatul îl dovedește față de propria firmă.

Altfel spus, ei consideră că un activ net sănătos este o dovadă a contribuţiei pe termen lung a acționarilor la finanţarea firmei.

Cu cât capitalurile proprii sunt mai mari cu atât este mai bine, dar până la un anumit prag al ROE (profitabilitatea netă adusă de capitalurile investite).

Deşi nivelele de confort sunt diferite de la domeniu la domeniu, un prag minim de 20% (al capitalurilor proprii din totalul activelor) ar trebui să fie confortabil.

O avertizare specială i-ar viza pe acei acţionari ce ridică integral profiturile istorice şi cele curente din firmă deoarece oricând pot ajunge subiectul acestei legi în condiţiile unui an sau a unui şir de ani cu pierderi nete. 

Ce sunt firmele zombie și cu ce riscuri vin acestea în afaceri

Într-o economie, ”firmele zombie” sunt un fel strigoi care umblă alături de firmele sănătoase: fac operațiuni, emit facturi, pot plăti chiar salariați o vreme dar, în realitate, stau pe o grămadă de datorii pe care nu au capacitatea să le achite. 

În cel mai bun caz le rostogolesc, le amână dar, în esență, operațiunile lor sunt neprofitabile pe termen lung.

La un hop mai mare, firma zombie rămâne fără bani, asociații sau acționarii dau din colț în colț pentru că nu vor sau nu pot veni cu bani de acasă, împrumuturi sau marfă pe credit nu mai pot obține iar perspectiva cea mai sumbră este intrarea în insolvență.

Totuși, cel mai mare risc pe care îl poartă firmele ”zombie” nu este cel al propriei insolvenţe ci cel pe care îl transferă partenerilor cu care acestea colaborează.

În general, acţionarii acestor firme ‘nu mai au ce pierde’ din moment ce evaluarea participaţiei lor este negativă; vor alege să îşi asume riscuri mult mai ridicate şi să adopte, frecvent abordări oportuniste, în speranța că un moment de inspirație sau puțin noroc le va duce afacerea pe linia de plutire.

În aceste cazuri, rezultatele negative ale deciziilor firmelor zombie vor fi suportate şi decontate de creditorii acestora şi nu de acţionari.

Firmele zombie pot lăsa pe dinafară zeci de mii de salariați care se pot trezi, la un moment dat, că firma pentru care lucrează nu îi mai poate plăti. Pentru angajați, primele semne de îngrijorare ar trebui să apară atunci când firma pentru care lucrează întârzie repetat plata salariilor.

De ce au devenit țintă firmele zombie

Capitalurile negative ale firmelor a fost privit mai de aproape, initial, în anumite analize ale Băncii Naţionale a României şi ale Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (CNSM):

Dintr-o analiză a datelor pe 2017 a reieşit că aproximativ 268.000 firme (cam 44% din totalul celor din România) aveau capitaluri sub pragul minim reglementat şi care, pentru conformare legală, necesitau capitalizări ce echivalau cu 18% din PIB-ul de la acea vreme.

Conform datelor din 2017, sub 5% din companiile anterior menționate se aflau in insolvenţă; firmele cu capitaluri sub pragul minim reglementat angajau aproximativ 18% din salariaţii activi în ţară.

Doi ani mai târziu, în 2019, datele au evidenţiat că numărul companiilor cu probleme de capitalizare a crescut la 277.000 (aprox. 38% din numărul celor active in România) şi că valorile negative ale capitalurilor cumulau aprox. 21% din PIB

Dacă te compari pe tine cu tine, de obicei ieşi bine, dar dacă raportăm procentele anterioare la valorile medii europene vom observa că stăm aproape de două ori mai rău decât în restul economiilor europene.

Citând datele unui studiu efectuat in 2016 (derulat de grupul de cercetare în finanţe şi valori sociale ‘ERCI - Spania’), reiese că 20% dintre firmele europene au capitaluri negative şi că ele reprezinta aproximativ 10% din PIB-ul european.

Putem deduce din datele comparative menționate anterior că subiectul merită privit cu atenție şi că fenomenele sesizate de BNR/CNSM şi Ministerul de Finanţe este posibil să fie de impact.

Ce li se pregătește firmelor zombie, în Parlament

Lucrurile s-au mişcat destul de rapid începând cu august 2019, când a devenit disponibil spre consultare proiectul de ordonanţă propus de Ministerul de Finanţe (ce aduce modificări atât legii societăţilor, Legea nr. 31/ 1990, cât şi legii contabilităţii Legea nr. 82/ 1991). Acesta a fost o reactivare a unui proiect abandonat la începutul acestui an.

O lună mai târziu, era înregistrată la Senat propunerea legislativă ce s-a aprobat spre mijlocul lunii Octombrie 2019 (din 163 Senatori, 63 au fost prezenţi şi 43 au votat favorabil).

Ulterior propunerea legislativă aprobată la Senat a fost trimisă la Camera Deputaţilor unde nu s-a aprobat procedura de urgenţă solicitată, propunerea fiind in acest moment in Comisii.

La Deputaților, propunerea va fi, probabil, analizată până spre finalul acestui an/începutul anului 2020 cu șanse de promulgare şi intrare în vigoare  din primul trimestru al anului 2020.  

În timpul prezenței la Parliament, modificările propunerii legislative, de formă şi fond, au fost următoarele:

Forma propusă spre consultare publică prevedea ca, pentru companiile cu un activ net mai mic de 50% din capitalul social să se impună (obligatoriu) o majorare a capitalului social cu eventualele sume împrumutate firmei de către acţionari/asociaţi.

Neconformarea urma să fie penalizată cu valori cuprinse între 5-10% (minim 5.000 Lei) din sumele neconvertite pentru conformare şi plătibile nu de firmă ci de administrator sau reprezentatul legal, responsabil de conformare.

Neîndeplinirea, pentru doi ani consecutivi, a cerinţei de nivel pentru activul net, obliga ANAF să le iniţieze dizvolvarea (până acum, fiscul ”avea dreptul şi putea să o facă”, dar nu era obligatoriu). Procedura de dizolvare ar fi mai rapidă prin noi puteri acordate ONRC.

Varianta votată de Senat

Obligaţia de conversie a sumelor de la acţionari se elimină (pentru primul an de verificare), astfel că modul de recapitalizare (implementabil până la finalul exerciţiului financiar următor) rămâne la latitudinea firmei.

Dacă şi pentru al doilea an financiar neconformarea se mentine, atunci va interveni obligaţia conversiei in capital social a sumelor de la afiliaţi şi care trebuie făcută în cel mult 2 luni de la aprobarea financiarelor, cu penalizarea dizolvării, pentru neîndeplinirea obligației de conversie. Aceste firme vor intra in monitorizare iar Fiscul se va publica o listă a acestora. 

Varianta din Camera Deputaţilor

Proiectul este încă în dezbaterea acestei camere și rămâne de urmărit și de văzut sub ce forma va ieşi pentru votul final.

Ce poate face un antreprenor pentru ca firma sa să ajungă la un un activ net pozitiv 

Propunerea 1: Focus spre revenirea companiei spre marje nete de profit.

Impact: Impactul contabil va consta în aportul pozitiv la capitaluri al rezultatului net.

Căi de abordat:

  • diminuarea (sau stoparea) anumitor costuri, creşterea veniturilor sau un mix al celor două.

  • mai poţi stopa anumite costuri asupra cărora ai full-control, ca de exemplu: salarii plătite asociaţilor, amortizări (pentru active ce nu mai sunt folosite, sunt în conservare), stopare contracte intragrup, etc.

Alte avantaje: O mai bună imagine în rândul partenerilor comerciali şi financiari.

De avut în vedere: Posibilitatea de a plăti impozit mai mare, dacă nu poţi beneficia de creditul fiscal rezultat din pierderile istorice.

Propunerea 2: Conversia voluntară a împrumuturilor de la asociaţi sau a datoriilor către afiliaţi, în capitaluri.

Căi de abordat:

  • se recomandă conversia a unei mari părţi din sumă  în ‘prime de emisiune’ pentru a putea beneficia de ‘răspunderea limitată’. Prin ONRC, procedura este de asteptat să dureze cel putin o lună şi dosarul să fie complex (dovada depunerii sumelor, existența contractelor de creditare firmă, etc).

  • tot ca recomandare, mai facilă decât cea anterioară, este cea de a merge pe calea ‘renunţării de către creditorii afiliaţi companiei’ la sumele ce le au de recuperat de la aceasta, sume ce se transformă în venituri şi care astfel ajung in ‘activul net’ prin rezultatul net. Această cale este mai scurtă, mai rapidă şi mai puţin birocratică.

Impact: Se vor diminua datoriile către afiliaţi, odată cu creşterea activului net.

Alte avantaje: Creşterea solvabilităţii, rating-ului financiar şi a potenţialului credit comercial ce îl poţi obţine de la furnizori.

De avut în vedere: Posibilitatea modificării structurii de control a firmei, din perspectiva modificării deţinerilor de capital social. A nu se pierde din vedere că valoarea capitalului social reprezintă şi nivelul ‘limitat’ (la SRL) al răspunderii financiare a acţionarilor faţă de terţi.

Propunerea 3: Poţi face evaluări ale activelor imobilizate (de preferat imobiliarele nereevaluate în ultimii ani).

Impact: Impactul contabil va consta în creşterea valorii terenurilor/clădirilor şi a poziţiei de rezerve din reevaluare, cea din urmă ajutând la creşterea activului net (capitalurilor).

Alte avantaje: În felul acesta beneficiezi şi de un nivel redus de taxare (taxe locale imobile) pentru următorii 3 ani.

De avut în vedere: Vor creşte costurile companiei, cele cu amortizarea (ce însă sunt deductibile fiscal). Va trebui evaluată întreaga clasă de active imobilizate vizată, nu poţi conta evaluarea doar a unui imobil, din tot coşul de imobile al firmei.

Cum arată datele pe 2018

În baza informaţiilor (valabile pentru exerciţiul financiar 2018 şi care au inclus 266.000 firme ‘decapitalizate’) analizate de IPS şi Termene.ro au rezultat următoarele:

  • cifra lor de afaceri cumulată depăsește 102 miliarde lei

  • numărul total de angajaţi este 0,6 milioane (peste 15% din totalul angajaţilor din România)

  • impozitele pe profit şi/sau venit generate au fost de peste 300 milioane lei

  • potenţialele contribuţii şi impozite pe salariile angajaţilor acestora sunt de minim 465 milioane lei

Top 3 CAEN (după valoarea cumulată a capitalurilor negative/CAEN):

CAEN 4110 - dezvoltare imobiliară: aprox 13 miliarde lei / 3000 de firme

CAEN 3511 - producţie energie electrică (majoritar cărbuni): aprox 9 miliarde lei / 1000 de firme

CAEN 4120 - lucrări construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale: aprox 8 miliarde lei / 12.000 de firme

 

Top 3 CAEN (după numărul de companii cu capitaluri negative/CAEN):

CAEN 4711 - comerţ en-detail cu aprox 4 miliarde lei / 25.000 de firme

CAEN 4941 - transportul rutier de mărfuri cu aprox 3 miliarde lei / 15.000 de firme

CAEN 4120 - lucrări construcţii rezidențiale şi nerezidenţiale cu aprox 8 miliarde lei / 12.000 de firme

 

Dacă pe datele financiare ale eşantionului precedent se simulează o creştere a capitalurilor sociale, cu echivalentul sumei care ar duce pe pozitiv valoarea capitalurilor proprii ale respectivelor firme, atunci aproximativ 115.000 firme vor avea capitaluri sociale de peste 45.000 lei şi venituri sub echivalentul a 1 milion de euro, deci vor putea opta (conform unei OUG din martie 2018) pentru impozitare pe profit (16%) si nu pe venitul microintreprinderilor (1 sau 3% din venituri).

Impozitarea suplimentară, pe care o vor avea de suportat acele firme ce trec la impozitare pe profit, va fi de aproximativ 70 milioane de lei/an (conform datelor aferente lunii decembrie 2018). 

Care pot fi omisiunile acestor modificări legislative

Considerăm că principalele trei elemente ce necesită ajustare/evaluare sunt:

1.Nu se tratează diferenţiat situația companiilor aflate în următoarele situații:

 - companii cu proiecte investiţionale majore, în derulare (la care este normal ca profiturile să întârzie şi capitalurile să se erodeze, chiar dacă investiţiile sunt active capitalizabile  înaintea punerii în funcţiune a investițiilor dar cu efect asupra contului de profit şi pierdere doar ulterior punerii în funcţiune) vs cele ce operează în mod recurent cu pierderi operaţionale şi nete.

  • O soluţie pentru aceste companii ar putea fi analizarea creşterii activelor imobilizate iar la firmele unde apar creşteri mari (indiciu că firmele au investit) să se ofere o fereastră de minim 3 ani de neintrare sub incidenţa legii. Soluția ar da antreprenorilor posibilitatea să finalizeze investiţia şi să înceapă să recupereze  din pierderile apărute în faza de implementare.

 - companii de IT locale (pondere 5.2%, în PIB-ul din 2018), ce abordează strategia de ‘creștere accelerată’ şi la care există decalaje între momentul intrării pe capitaluri negative şi cel al înregistrării de noii runde de capitaluri primite (de multe ori, banii sunt primiţi de la investitor dar poate exista un decalaj de minim o lună pentru formalizarea la ONRC).

  • O soluţie pentru aceste companii ar putea fi analizarea dinamicii vanzărilor şi la firmele la care apar cresteri mari să se ofere o fereastră de aproximativ 2-3 ani de neintrare sub incidenţa legii (să poţi valida modelul post-opririi motoarelor firmei din funcţionarea lor supraalimentată).

2.Se mai poate înlocui amenda administratorilor cu obligaţia firmei de a prezenta scris, în toate raporturile comerciale derulate, că este ‘o firmă cu capitaluri negative’ şi astfel contribuabilul va fi cointeresat de imaginea lui comercială.

Termenul de conformare (cele 2 luni) este foarte scurt şi primul an de aplicare al legii va duce la blocarea cel putin a ONRC, mai ales că această cerinţă de conformare se suprapune cu o perioada de vacanţă (şi pe business) şi anume cea de Iunie-Iulie (termenul de 2 luni de la aprobarea financiarelor anuale, ce au de obicei scadenţă pe finalul lunii mai).

Ca soluţie, termenul poate fi extins (cel puţin în primul an de aplicare) sau pot exista stimulente fiscale pentru cei ce se conformează anticipat.  

Nota Redacției: Articolul a fost realizat pentru StartupCafe.ro de specialiștii Innovative Professional Services (IPS) și Termene.ro.

Innovative Professional Services - IPS este o companie înființată în anul 2019 şi care poate servisa atât clientii B2B cât şi pe cei B2C cu servicii de consultanţă, acces la finanţări, training sau management de relaţii. In ceea ce oferă IPS, unice, sunt comunicarea şi rezultatele.

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri şi evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă şi foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

 

Vizualizari
7542
Conţinut
Parerea ta despre articol
1.804
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 1.72

publishing: 3.23

expertise: 0.09

rating: 1.804

Articole publicate : 57
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings