Factori care provoacă incertitudine în piața financiară din România, în contextul războiului din Ucraina

Creșterea prețurilor, efectele războiului din Ucraina și sancțiunile financiare impuse Rusiei au generat incertitudine în piața financiară, dar tendințele negative se estompează pe măsură ce actorii din piață își rescriu standardele de afaceri, arată o analiză.

Foscusul pe eficientizarea relațiilor comerciale și a costurilor aferente sunt în prim plan, conform Moneycorp România.

Inflația care afectează economia mondială se resimte puternic și în România și afectează atât zona de producție cât și consumul, principalul motor al economiei, spun analiștii.

În plus, în condițiile creșterii semnificative a prețurilor, mai ales a costurilor cu energia (gaze, curent, carburanți), companiile românești și-au reconfigurat planurile de business și mizează acum pe eficientizarea costurilor și reducerea expunerilor financiare.

Războiul din Ucraina și sancțiunile la adresa Federației Ruse și Belarus au venit să creeze un nou val de provocări, mai ales pentru firmele care efectuau operațiuni de import-export în fostul spațiu sovietic.

„Incertitudinea legată de evoluția războiului, de efectele economice ale acestui conflict de la granițele României au afectat mediul de afaceri, reducerea expunerilor comerciale și dezintermedierea aflându-se în prim-plan. Temerile legate de efectele negative – de la perturbarea lanțurilor de aprovizionare la creșterea costurilor de producție – utilități, materii prime etc. – au genereat neîncredere pe lanțurile de business, cu efect direct în scăderea volumelor tranzacționate din piețele respective”, susține Cosmin Bucur, manager Moneycorp România.

Redăm analiza cu privire la cei trei factori care generează incertitudine în piața financiară.

Cursul valutar, un factor de stabilitate

Dincolo de dinamica volumelor comerciale, România a dovedit în toată această perioadă că are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina eventualele efecte negative ale crizei.

Potrivit experților , modul pozitiv în care a fost depășit momentul de frenezie de la casele de schimb valutar a dovedit că piața financiară este capabilă să facă față provocărilor.

„Piaţa valutară românească are “adâncime” suficientă, iar tranzacţiile se desfăşoară în conformitate cu angajamentele asumate. Există suficientă lichiditate în zona principalelor valute, euro şi dolar, în aşa fel încât contractele de tranzacţionare să nu fie afectate pe termen mediu şi lung’’, afirmă Claudiu Ghebaru, senior dealer MoneyCorp România.

Evoluția cursului leului în raport cu celelalte valute denotă faptul că Banca Națională gestionează cu atenție întreaga situație.

Potrivit Moneycorp, Banca Naţională are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina situaţiile de risc, iar evoluţia predictibilă a monedei naţionale, chiar şi în condiţiile provocatoare generate de pandemie şi inflaţie, confirmă această perspectivă.

„Cursul BNR se dovedește a fi un factor de stabilitate într-o mare de incertitudini”, a mai spus acesta.

În ceea ce priveşte dinamica cursului valutar, Moneycorp îşi păstrează estimările privind posibilitatea ca euro să treacă de nivelul de 5 lei în următoarele 12 luni, pe fondul provocărilor generate de inflaţie.

„Inflaţia reprezintă o provocare puternică pentru mediul de afaceri, iar estimările BNR privind o inflație de 2 cifre în această primăvară vin să contureze tabloul unei situații economice plină de provocări – creșteri de prețuri, scăderi de producție, o diminuare a consumului etc., cu efecte directe în performanța economiei”,  consideră specialiștii.

Pe zona de contracte de import-export, potrivit acestora, dinamica cursului valutar este esenţială, iar contextul internaţional, asociat inflaţiei, tensiunilor geo-politice şi problemelor logistice, este cel care va da tendinţa următoarelor luni.

Așa cum toate marile instituții financiare și asociații profesionale din zona de business au estimat, o creştere a cursului peste 4,95 lei/euro pe termen mediu şi o depăşire a bornei de 5 lei/euro reprezintă o prognoză predictibilă, asumată de piaţă.

Dobânzile, în prim-plan

Dincolo de evoluția cursului de schimb, dinamica dobânzilor reflectă eforturile BNR de a stăvili inflația.

Creșterea dobânzii de politică monetară, unul dintre cele mai eficiente instrumente aflate la îndemâna Băncii Centrale, era anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, iar perspectivele indică un posibil nou avans, în funcție de situația economică.

„O majorare a dobânzii cheie peste nivelul de 2,5% din prezent trebuie luată în calcul, pe măsură ce efectele inflației se resimt în economie. Va depinde însă de intensitatea fenomenului inflaționist, mai ales în zona prețurilor la energie, vinovate în mare parte pentru creșterea semnificativă de prețuri din ultimele 6 luni. Dinamica prețului petrolului, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor economice fără precedent la adresa Federaţiei Ruse - al treilea mare jucător din piața petrolului, va influența, de asemenea, o potențială decizie privind creșterea dobânzilor. Pentru ca dinamica investiţională să revină la normal, pentru că fluxurile de capital să evite zona de dezintermediere, primul pas este ca războiul să înceteze și negocierile de pace să se materializeze”, susține Cosmin Bucur.

Cert este că scumpirea creditelor și potențiala limitare a accesului la finanțare vor avea efecte în economie astfel că, pe lanțurile de business, regândirea planurilor pentru 2022 și 2023, de la volume de producție la investiții, trebuie să se afle în prim-plan.

Gestiunea riscului valutar

Potrivit companiei, în condițiile instabilității financiare din 2022, un aspect important care va face diferența va fi modul în care companiile și întregul mediu de business abordează gestiunea riscului valutar.

„Dacă EUR/RON a arătat o stabilitate unică în regiune în toată această perioadă, pentru celelalte valute am observat o volatilitate crescută într-un termen foarte scurt. Dolarul american (USD), principala valută folosită în comerțul internațional, a înregistrat o creștere semnificativă atât în fața monedei euro (EUR) cât și în fața leului românesc (RON) de la începutul conflictului din Ucraina. Pentru o companie care încasează RON din piața locală și are nevoie să cumpere USD pentru a achita eventuale importuri, o asemenea mișcare poate avea un efect negativ semnificativ asupra marjei comerciale și asupra competitivității companiei”, spune Sebastian Bacioiu, Director Tranzacționare Moneycorp România.

„Contractele de tip FORWARD, derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variațiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esență, tranzacționarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar, dar mai ales flexibilitate în cazul unor tranzacții cu valoare nedeterminată”, mai spune acesta.

Potrivit analizei, dincolo de folosirea unor instrumente specializate de gestiune a riscului valutar, o evoluţie predictibilă a cursului va depinde, într-o măsură semnificativă, de dinamica absorbţiei fondurilor europene din PNRR, bani care vor asigura un plus de lichiditate în piaţa valutară românească.