Combaterea criminalității în afaceri: Directiva UE privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii

Directiva UE privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii impune tuturor companiilor cu peste 50 de angajați să includă în planul de afaceri un serviciu destinat raportării încălcării dreptului Uniunii. Prin intermediul serviciului și sub protecția legii, persoanele care raportează astfel de încălcări vor putea semnala nereguli dintr-o sferă largă, ce cuprinde: concurența neloială, corupția, evaziunea fiscală, infracțiunile contra patrimoniului, GDPR, securitatea rețelelor de comunicații, licitațiile publice, ajutorul de stat și multe altele, arată analiza unei firme de avocatură.

Complania de vocatură Dentons a organizat un eveniment ce a tratat noua Directivă a UE. Conferința a fost realizată în parteneriat cu Institutul Național de Control Intern din România (INCIR) și Fredel Governance. Printre invitați s-au numărat experți în raportarea infracțiunilor, cum ar fi Brad Birkenfeld, raportor al unor încălcări la nivel mondial; Raul Mihu, coordonator al echipelor de concurență, confidențialitatea datelor și conformitate din cadrul Dentons România; Martyn Birchall, președinte al Fredel Governance; Christian Schefold, partener Dentons Berlin; Cosmin Șerbănescu, președintele INCIR.

Discuțiile din cadrul evenimentului s-au axat pe identificarea oportunităților și a riscurilor cheie asociate noii directive:

• Raportarea încălcărilor va oferi cel mai probabil prilej de raportare unui număr limitat de angajați nemulțumiți

• Un număr relativ scăzut de rapoarte privind încălcările au ca rezultat o anchetă oficială

• Instrumentul poate funcționa numai dacă angajații au cunoștință de existența sa și, în general, sunt au cunoștință de reglementările aplicabile și de eventualele încălcări ale acestora de către companiile lor

• Interacțiunea dintre sistemele de raportare publice existente (cum ar fi cel implementat de Comisia Europeană pentru încălcări ale legii concurenței) și sistemele private, care urmează să fie implementate de companii

• Programele riguroase de instruire și sistemele de raportare internă sunt esențiale în gestionarea riscurilor

• Provocarea majoră pentru corporațiile globale - aplicarea unei abordări generale și centralizate vs. respectarea cerințelor particulare fiecărei legislații naționale

• Reducerea costurilor operaționale prin prevenirea și expunerea infracțiunilor economice sau comerciale.

Nerespectarea obligației de a crea un sistem eficient de raportare poate duce la:

• amenzi semnificative aplicate companiilor

• în funcție de legile în vigoare - răspundere civilă și sancțiuni penale, inclusiv închisoare, pentru membrii din conducerea companiilor

• afectarea reputației și prejudiciu de imagine adus companiilor

„România trece de la o economie caracterizată prin costuri reduse, reglementată superficial în ceea ce privește guvernanța, către una nevoită să devină competitivă pe măsură ce intră într-un mediu de afaceri cu valoare adăugată mai mare. Prin urmare, companiile care operează pe piața locală trebuie să dea dovadă de o mai mare atenție în ceea ce privește guvernanța corporativă dacă își doresc să atragă investiții, să tranzacționeze și să rețină personal”, a declarat Martyn Birchall, președinte al Fredel Governance, o companie care furnizează sisteme și servicii dedicate persoanelor care raportează încălcări .

„Directiva UE impune anumite obligații legale, atât organizațiilor publice, cât și celor private, în scopul protejării persoanelor care raportează încălcări ale aspectelor de conformitate împotriva concedierilor, retrogradărilor sau a altor forme de retorsiune, prin asigurarea unor canale de comunicare dedicate și securizate, precum integrity hotlines (linii de asistență privind integritatea profesională) Implementarea unui sistem robust și eficient de semnalare a neregulilor ajută organizațiile nu numai să respecte prevederile Directivei UE, ci și să înțeleagă și să gestioneze mai bine riscurile specifice cu privire la conformitate și să consolideze mediul de control intern”, a declarat Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România (INCIR).