Denisa Crăciun

Bugetarii se laudă că au „competențe digitale avansate”: Navighează pe internet (studiu)

taxe

Aproape 90% dintre angajați din sectorul public se supraevaluează și cred, în mod greșit, că dețin competențe digitale avansate doar pentru că știu să navigheze pe Internet, potrivit unui studiu.

Raportul arată că angajații de la stat nu își dezvoltă abilitățile constant, participând în număr mic la cursuri de perfecționare. Totuși, cei care participă plătesc pentru acestea din propriul buzunar în 50% din cazuri, deși instituțiile publice au obligația să investească în perfecționarea salariaților lor, potrivit studiului efectuat pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP.

Analiza arată că 1.477 persoane consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel avasant. Dintre aceștia, 1.285 înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa de fapt la un nivel avansat.

„Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Astfel, există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul real al acestora”, susține Centrul de Formare APSAP.

competențe-digitale

În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3 - 4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.

competențe-digitale

Conform unui raport al Eurostat, citat de APSAP, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României.

România se situează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă face o diferență clară între competențele de bază și cele avansate.

„Astfel, având în vedere această percepție pozitivă și supraevaluarea proprie a angajaților asupra competențelor lor, cei din administrația centrală (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu consideră că educația este prioritară. În plus, 50% dintre angajații la stat spun că au fost nevoiți să plătească cursurile de perfecționare din fonduri proprii, deși instituțiile statului sunt obligate de lege să aloce bugete pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor personalului cel puțin o dată la doi ani”, arată analiza.

Ce sunt „competențele digitale de bază” 

Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competență digitală”, „competențe legate de TIC” și „competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime.

În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate.

Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”.

În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.

„Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice și de comunicații (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP. 

România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competențe digitale de bază avute de angajații cu vârste între 25 și 64 ani, potrivit datelor Eurostat, citate de APSAP.

Administrația Publică Locală se implică mai mult în dezvoltarea profesională decât cea Centrală

În ultimii doi ani, din totalul celor 5.162 de respondenți, cei mai interesați de cursuri nu au fost cei din Administrația Publică Centrală, ci cei din Administrația Publică Locală. Concret, din totalul participanților la studiu, 2.244 fac parte din Administrația Publică Locală (consilii locale, primării și consilii județene) și doar 1.676 din Administrația Publică Centrală (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome).

În ceea ce privește Administrația Publică Locală, peste 53% dintre cei chestionați au declarat că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecționare, în timp ce, în Administrația Publică Centrală, doar 33% dintre respondenți au putut să afirme același lucru

„Administrația Publică Locală este mai deschisă și înțelege importanța actualizării continue a cunoștințelor, pentru a reacționa rapid la nevoile cetățenilor și pentru a furniza servicii de înaltă calitate și eficiență”, susține Aylin-Alexia David, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Venitul lunar al personalului din Administrația Publică Locală este mai mic decât cel al personalului din Administrația Publică Centrală. Peste 63% dintre angajații din organismele centrale declară că au un venit cuprins între 5.000 și 10.000 de lei/lună, pe când 57% dintre angajații din cadrul administrațiilor locale spun că venitul lor este sub pragul de 5.000 de lei lunar.

salarii bugetari

Totodată, cei mai mulți angajați la stat (90%) susțin că un venit lunar motivant este de cel puțin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei consideră că ar trebui să câștige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro, arată raportul.

Parallax

Vizualizari
371
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri