Câți bani pierd afacerile din România din cauza fake-urilor și pirateriei

Pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în România sunt estimate la 5,5 miliarde de lei - adică 17,2% din vânzările din 11 sectoare comerciale - printre care se numără produsele cosmetice, îmbrăcămintea și încălțămintea, muzica, produse farmaceutice și smartphone-uri, potrivit EUIPO - Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

O nouă estimare a EUIPO plasează pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în 11 sectoare economice majore din UE aproape de nivelul de 269 de miliarde de lei anual, potrivit unui comunicat de presă remis StartupCafe.ro. Această analiză actualizată estimează pierderi globale de 7,4% din totalul vânzărilor în următoarele sectoare:

• produse cosmetice şi de îngrijire personală;
• îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii;
• articole sportive;
• jucării şi jocuri;
• bijuterii şi ceasuri;
• genţi de mână şi de voiaj;
• muzică înregistrată;
• băuturi spirtoase şi vin;
• produse farmaceutice;
• pesticide;
• telefoane inteligente.

Din cauza faptului că producătorii legitimi fabrică mai puţin decât ar fi reuşit în absenţa contrafacerii, deci angajează mai puţini lucrători, analiza estimează că în aceste sectoare se pierd în mod direct până la 468 000 de locuri de muncă pe tot cuprinsul UE.

Per ansamblu, valoarea totală a pierderilor de vânzări din România echivalează cu 280 de lei pe cetăţean român pe an, potrivit analizei.

Aceasta este a doua evaluare sectorială publicată de EUIPO privind impactul economic al contrafacerii şi al pirateriei în sectoarele economice majore cunoscute ca fiind vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Studiul estimează că, de la prima analiză efectuată în 2018, volumul pierderilor de vânzări înregistrate la nivelul UE a scăzut în toate sectoarele studiate, cu excepţia a două dintre ele: îmbrăcămintea, accesoriile şi încălţămintea; şi produsele cosmetice şi de îngrijire personală.

Îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii

Sectorul îmbrăcămintei, al încălţămintei şi al accesoriilor este cel mai mare dintre sectoarele studiate din punctul de vedere al volumului de vânzări şi al numărului de angajaţi. Potrivit estimării, la nivelul UE sectorul înregistrează pierderi de vânzări care echivalează cu aproximativ 127,5 miliarde lei în fiecare an, respectiv 9,7% din totalul vânzărilor.

În România, pierderile de vânzări în sectorul îmbrăcămintei, al încălţămintei şi al accesoriilor ca urmare a contrafacerii sunt estimate la aproximativ 949 de milioane lei anual, respectiv aproximativ 15,6% din vânzări.

Produse cosmetice

Potrivit raportului, prezenţa pe piaţă a produselor contrafăcute determină la nivelul UE o pierdere estimată la 31,4 miliarde lei pe an în sectorul produselor cosmetice şi de îngrijire personală. Această sumă echivalează cu 10,6% din totalul vânzărilor în sectorul respectiv.

În România, pierderea estimată pentru sectorul produselor cosmetice şi de îngrijire personală este de 301 milioane lei, ceea ce echivalează cu 11,8% din totalul vânzărilor din cadrul sectorului.

„Europa se bazează pe sectoare industriale precum cele 11 vizate de studiul nostru pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă. Cercetările noastre arată însă modul în care contrafacerea şi pirateria pun în pericol creşterea economică şi locurile de muncă. Motivul pentru care realizăm această analiză, precum şi cercetările noastre mai ample, este acela de a sprijini factorii de decizie în elaborarea de soluţii la această problemă şi de a ajuta consumatorii europeni să conştientizeze consecinţele economice ale contrafacerii şi ale pirateriei la un nivel mai larg”, spune Christian Archambeau, directorul executiv al EUIPO.

Estimările sunt cuprinse în Raportul de situaţie privind încălcările DPI din 2019, publicat astăzi, care reuneşte rezultatele activităţii de raportare a EUIPO la nivelul UE şi la nivel mondial.

Raportul cuprinde cercetări privind volumul de produse contrafăcute şi piratate în comerţul internaţional, evidenţiind de asemenea contribuţia economică a sectoarelor care utilizează în mod intensiv drepturile de proprietate intelectuală la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. Tot în acest raport se regăsesc noi cercetări care arată că întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) care utilizează drepturi de proprietate intelectuală, de exemplu mărci, desene sau modele şi brevete, au o probabilitate mai mare de a atinge un nivel înalt de creştere economică comparativ cu celelalte IMM-uri.

EUIPO este o agenţie descentralizată a Uniunii Europene cu sediul în Alicante, în Spania. Agenţia gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) şi a desenelor şi modelelor comunitare (DMC), care garantează protecţie pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE.