Bacşişul în România versus alte ţări: Cum vor patronii de restaurante și hoteluri să fie impozitate aceste venituri

În lume, cultura bacşişului diferă de la ţară la ţară. Dacă în majoritatea lăsăm între 5 şi 20% din valoarea totală a notei de plată ca ”tip”, în statele arabe, acesta variază de la 5 la 35% din valoarea serviciilor. Cum este reglementat bacşişul în România şi ce modificări cer patronii de restaurante și hoteluri (HORA).

Ţări în care bacşisul se pune pe nota de plată, dar e cuviincios să mai laşi şi peste: Italia, Elveţia, Columbia, Egipt, Bolivia, arată un comunicat al Consiliului Naţional al Întreprinderilo Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ţări în care bacşişul este inclus în notă şi nu se aşteaptă nimic în plus: Argentina, Franţa, Brazilia. Ţări în care nu se lasă bacşiş: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China.Ţări în care clientul lasă între 10 şi 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.

În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele ţări, cum ar fi Spania, Bulgaria,Ungaria, nu au nicio reglementare în legislaţie. Altele, însă, au prevederi în acest scop.

În Franţa, bacşisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajaţi, conform legii. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.

În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă intre 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

În America, unele state chiar au încercat şi au dat legi care să interzică bacşişul. Cele mai noi reglementări, propuse de Guvernul Trump în 2017, prevăd ca tips-ul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire si personalul din bucătărie.

Acesta poate însa decide şi să îl păstreze, legal. Angajatul are obligaţia să îşi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu + tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7.25 $ pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din tips declarate de angajat.

Situaţia actuală, în România:

În momentul de faţă, sunt în vigoare următoarele prevederi fiscale referitoare la impozitarea bacşisului:

• H.G. nr 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare ale legii 227/2015 privind Codul fiscal, punctul 34, al 1, lit i, aplicabil articolului 114 al Codului fiscal, prevede că în categoria veniturilor din alte surse se includ: „veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma bacşişului, potrivit prevederilor legale”.
• Prevederea fiscală nu este aplicabilă în activitatea de alimentaţie publică pentru că nu exista o legiferare a bacşisului în sectorul HORECA. (Notiunea de bacşiş apare în actele normative care reglementează activitatea jocurilor de noroc)
• În acest sens, conform răspunsului primit de la MFP, se propune ca soluție: ”reglementarea condițiilor de primire/distribuire a bacșișului într-un act normativ de organizare și funcționare a activității HORECA”
• În contextul cadrului fiscal aplicabil, în eventualitatea unei inspecții fiscale, există riscul ca veniturile din bacșiș distribuite angajatului să fie considerate venituri de natura salarială.

Propunerea Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA):

Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bacșișului încasat în cont bancar (atunci când clientul plătește cu cardul și lasă bacșiși)

• Suma reprezentând bacșișul oferit de client se evidențiază în bonul fiscal, separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;
• Bacșișul nu se supune cotei de TVA pentru că nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii și ca urmare;
• Bacșișurile oferite de clienți se distribuie angajaților de către conducerea operatorului economic;
• Veniturile din bacșis obținute de persoanele fizice sunt considerate venituri din alte surse și impozitate la sursă prin aplicarea cotei de 10%;
• Operatorul economic va întocmi documente justificative privind încasarea sumelor din bacșis de la clienți și distribuirea acestora către angajați;
• Operatorul economic va evidenția în contabilitate operațiunile de încasare a sumelor din bacșiș acestora către angajați.

Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bascșișului cash:

• Ospătarul este obligat să declare bacșișul la sfârșitul anului ca și venit, urmând a fi impozitat cu 10%. Va fi declarat numai de o parteși nu intră în responsabilitatea operatorilor.

Cu alte cuvinte, patronii cer o legislaţie care să permită declararea bacşiuşului, la care să se aplice doar impozitul de 10% nu şi TVA sau alte contribuţii.