Denisa Crăciun
Firmele din economie, mai ales cele din sectoarele sensibile, cum sunt comerțul, construcțiile și industria alimentară, și-au redus stocurile de marfă pentru a se proteja de efectele inflației, conform unei analize.
Media de rotație a stocurilor, în domenii precum comerțul și industria alimentară, a scăzut pe unele segmente de piață de la 120 la 30-45 de zile, iar volumele tranzacționate s-au redus cu 40-60%, arată Sierra Quadrant.
„Firmele încearcă să-și reducă expunerea comercială, scăderea semnificativă a consumului și fragilitatea tot mai evidentă a firmelor din sectorul vânzărilor accentuând acest fenomen”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.
Optimizarea stocurilor a devenit cuvântul de ordine și în industria construcțiilor, dar și în sectorul de prelucrare, fluctuațiile semnificative ale prețurilor materialelor alături de evoluția impredictibilă a consturilor cu energia, gazele și carburanții determinând tot mai multe companii să se focuseze pe reducerea la minim a expunerii.
„Temerile legate de recesiune, de efectele creșterilor de prețuri la energie, de fluctuațiile din piața valutară, determină o accentuare a fenomenului de dezintermediere, cu efecte negative în dinamica economiei. Lanțurile de business bazate pe încredere, pe credit furnizor pe termen lung, sunt tot mai puține ca volum și valoare de piață”, mai arată analiza.
Dincolo de reducerea stocurilor, de accentuarea fenomenului de dezintermediere, firmele sunt tot mai atente la costurile cu activele neesențiale, în tentativa de a-și canaliza eforturile financiare pe zonele care asigură imputuri financiare.
„Sunt tot mai multe companii care caută să vândă active precum terenuri, clădiri, instalații de producție, elemente din flota auto și utilaje. E un fenomen pe care l-am anticipat încă din pandemie, atunci când avertizam asupra valului de inflație care urma să vină și a consecințelor acestuia”, afirmă analiștii.
Potrivit experților, în această perioadă, investitorii cu disponibilități financiare au ocazia nesperată de a prelua active, de la terenuri, clădiri, utilaje și stocuri de marfă la costuri extrem de reduse, profitând de faptul că multe firme nu mai reușesc să facă față provocărilor din economie și apelează la procedurile de restructurare.
Aceiași analiștii avertizau, într-o analiză lansată în această vară, că creditul comercial, principala modalitate prin care se finanțează majoritatea firmelor românești, a devenit o adevărată bombă cu ceas care riscă să ducă la o explozie de insolvențe și falimente.
„Creditul comercial sau credit furnizor cum mai este cunoscut, s-a diminuat drastic în multe sectoare pe fondul creșterii sentimentului de neîncredere în business. Se cere tot mai mult plata unui avans semnificativ sau chiar plata integrală a produselor, iar pentru mulți dintre clienți această situație este imposibil de onorat’’, arăta compania.
Creditul comercial are o importanță deosebită în finanțarea companiilor din România, acesta având cea mai ridicată pondere în pasivul firmelor.
Creditele comerciale reprezentau anul trecut echivalentul a 430 miliarde de lei, per total în economie, de 3,5 ori mai mult decat creditele bancare (123 mld.lei).
„Firmele alegeau acest tip de creditare pentru că nu genera dobânzi, permitea plata la termen și se baza pe încredere, pe relațiile de business consolidate de-a lungul anilor. În prezent, multe dintre relațiile de afaceri sunt grevate de problemele generate de inflație, de incertitudine, de temerile că această criză se va adânci în 2023”, mai spuneau analiștii.