Redactia StartupCafe.ro

Impozitul pe venitul microîntreprinderii: Noua condiție privind firmele legate, explicată de un expert contabil CECCAR, cu exemple

taxe-dreamstime

Ordonanța de Urgență 31/2024 a schimbat modul în care se verifică încadrarea firmelor în plafonul cifrei de afaceri anuale de 500.000 EUR pentru aplicarea impozitului pe venitul microîntreprinderii, din punctul de vedere al întreprinderilor legate. Acum, un expert contabil a venit cu o serie de explicații detaliate, cu exemple, în CECCAR Business Magazine.

Analiza foarte exactă și utilă este realizată de conf. univ. dr. Mirela Păunescu, expert contabil, Academia de Studii Economice, București.

Ce spune Mirela Păunescu, expert contabil:

În ceea ce privește noțiunea de întreprinderi legate, OUG nr. 31/2024 a schimbat semnificativ definiția, din mai multe puncte de vedere, impactul fiind acela al lărgirii noțiunii de întreprindere legată (lărgire defavorabilă contribuabililor aflați în situațiile respective). În nota de fundamentare a OUG nr. 31/2024, autoritățile își exprimă intenția de a simplifica norma fiscală (complicată tot de acestea prin OUG nr. 115/2023) pentru a permite atât contribuabililor, cât și organelor fiscale, aplicarea unitară a normei fiscale.

Astfel, pe lângă prezentarea detaliată a definiției care poate fi găsită într-unul din subcapitolele următoare, în câteva cuvinte am rezuma că procentul de deținere de 50% impus de legea nr. 346/2004 a fost redus la jumătate, până la un procent de deținere, directă și/sau indirectă, de peste 25%.

În timp ce trimiterea la definiția părții legate din legea nr. 346/2004 excludea cumularea veniturilor întreprinderilor partenere în analiză, OUG nr. 31/2024 schimbă regulile jocului solicitând și includerea acestor întreprinderi partenere în analiză. Mai mult, spre diferență de legea menționată, care prevedea la art. 6 că veniturile întreprinderilor partenere se cumulează proporțional cu deținerea de capital sau cu cea a drepturilor de vot, OUG nr. 31/2024 pare a solicita includerea integrală a veniturilor, indiferent de procentul de deținere.

Dacă vechile condiții vorbeau despre deținerea drepturilor de vot, noile condiții au lărgit sfera referindu-se, în plus, la deținerea directă și/sau indirectă, de peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. O situație frecventă este cea a societăților care au numit un administrator judiciar, caz în care asociații nu-și mai pot administra societatea la care dețin titluri de participare.

Din economia textului de lege înțelegem că în cazul unei dețineri de fix 25%, condiția pentru ca cele două persoane să fie considerate legate nu este îndeplinită. Dacă legiuitorul ar fi dorit să includă în sfera întreprinderilor legate inclusiv persoanele care dețin fix 25%, ar fi trebui să precizeze explicit acest lucru, cum a făcut-o, spre exemplu, în cazul persoanelor afiliate unde se vorbește despre o deținere de minimum 25% (art. 7, pct. 26 Cod fiscal), adică inclusiv 25%. Orice interpretare contrară care nu s-ar face în urma modificării textului de lege (anume art. 47 Cod fiscal) ci, spre exemplu, printr-un ordin publicat de Ministerul Finanțelor sau ANAF, credem că ar încălca un principiu consacrat de drept (prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție), anume acela că actul normativ de nivel inferior trebuie să fie emis în limitele și potrivit normelor care îl guvernează, de nivel superior; precum s-ar încălca și dispozițiile art. 77 și art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

OUG nr. 31/2024 limitează veniturile întreprinderilor legate care se cumulează doar la veniturile obținute de persoane juridice române, spre deosebire de legea nr. 346/2004. De această modificare profită microîntreprinderile care au întreprinderi legate în alte țări și care nu vor ține cont de veniturile acestora în analiza depășirii plafonului de 500.000 euro. Considerăm această schimbare de perspectivă ca fiind justă. Pe de altă parte, condiția privind acționarii care nu pot deține peste 25% din titlurile de capital sau drepturile de vot ale mai multor microîntreprinderi nu face distincția între acționar român sau străin. Ceea ce înseamnă, cu titlu de exemplu, că o societate sau o persoană nerezidentă nu poate deține peste 25% din acțiunile sau drepturile de vot decât într-o singură microîntreprindere, nu în mai multe.

Dacă în conformitate cu legea nr. 346/2004 se considerau întreprinderi legate întreprinderile controlate de persoane fizice sau de un grup de persoane fizice care acționează de comun acord doar în condițiile în care întreprinderile își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente, potrivit OUG nr. 31/2024 simpla deținere a unei persoane fizice în procent de peste 25% la alte două întreprinderi duce la concluzia că cele două sunt legate, indiferent de activitatea desfășurată de acestea. Nu în ultimul rând, OUG nr. 31/2024 a clarificat ce venituri se cumulează și cum se procedează în cazul întreprinderilor sau a altor persoane care nu sunt microîntreprinderi, dar pentru care trebuie să luăm în considerare veniturile în analiza plafonului de 500.000 de euro. Astfel, limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar elementele care se iau în calcul sunt cele care constituie baza impozabilă pentru microîntreprinderi.

Trimiterea la art. 53 Cod fiscal nu are ca scop limitarea întreprinderilor legate doar la întreprinderile care sunt microîntreprinderi (și, în consecință, excluderea întreprinderilor plătitoare de impozit pe profit), ci stabilirea unor reguli mai clare privind ce venituri trebuie incluse în analiză în cazul persoanelor legate care nu sunt microîntreprinderi. Astfel, dacă o întreprindere plătitoare de impozit pe profit este legată cu o microîntreprindere, veniturile celor două societăți se cumulează pentru a analiza eventuala depășire a plafonului.

În cazul în care trebuie să se țină cont de veniturile persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale/altor forme de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică care datorează impozit pe baza normei anuale de venit, se va lua în considerare o pătrime din norma anuală de venit stabilită/ajustată/redusă stabilită conform legii pentru anul fiscal curent.

Cu atât mai mult în contextul diminuării plafonului de deținere va fi foarte greu pentru microîntreprinderi să aibă acces la veniturile trimestriale ale întreprinderilor legate pentru a putea analiza depășirea plafonului.

Nu putem să nu remarcăm faptul că veniturile realizate în baza contractelor de activitate sportivă par a trebui incluse în analiză în cazul persoanelor fizice care dețin, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei microîntreprinderi și care obțin și astfel de venituri considerate venituri din activități independente. Așa cum și veniturile obținute din profesii liberale se vor lua în considerare pentru analiza plafonului, chiar dacă art. 47 Cod fiscal vorbește explicit doar despre PFA. Dacă, în prezent, când limita maximă a veniturilor este de 500.000 euro, plafonul pare destul de ofertant, legiuitorul a menționat în numeroase ocazii că, cel mai probabil, această limită va fi redusă până la sau sub 100.000 de euro. Consecința va fi că un număr ridicat de societăți nu vor mai îndeplini condiția de a fi microîntreprinderi din cauza veniturilor obținute din activități independente de acționarii ce dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.

Proporția și veniturile care se cumulează

Un alt aspect care naște vii dispute este cel legat de mărimea veniturilor care se cumulează pentru a verifica încadrarea în limita celor 500.000 euro. Astfel, până la intrarea în vigoare a OUG nr. 31/2024, în forma Codului fiscal valabilă pentru 31 decembrie 2023 se preciza că: „limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare” ( art 47 alin (1^1)).

În lipsa unei mențiuni privind ajustarea veniturilor în funcție de capitalul deținut, interpretarea omogenă a profesioniștilor a fost în sensul în care veniturile întreprinderilor legate se cumulau integral, indiferent de procentul drepturilor de vot sau titlurilor de participare la capital deținute de o societate în alta, similar modului de cumulare utilizat pentru încadrarea unei întreprinderi ca IMM, potrivit legii nr. 346/2004 (a se vedea în acest scop art. 6 al legii menționate).

După intrarea în vigoare a OUG nr. 31/2024, alin (1^1) al art. 47 din Codul fiscal precizează că „limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar elementele care se iau în calcul sunt cele care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 [...]”.

Remarcăm că legiuitorul nu a făcut nicio precizare privind cumularea veniturilor întreprinderilor legate în funcție de procentul de deținere al drepturilor de vot sau de capital. În lipsa unei astfel de precizări, opinăm că se vor cumula integral aceste venituri.

Spre exemplu, în cazul unei întreprinderi care deține 60% din titlurile de participare sau din drepturile de vot într-o altă întreprindere, cele două întreprinderi sunt legate și se va cumula integral cifra de afaceri, fără a aplica procentul de deținere de 60%. Dacă procentul de deținere ar fi de 30%, tot integral s-ar cumula cifra de afaceri.

Nu în ultimul rând, probabil pentru a corecta unele scăpări ale textului de lege sesizate de profesioniști, Ministerul Finanțelor a precizat în OUG nr. 31/2024 ce elemente de venit se iau în considerare în cazul întreprinderilor legate. Astfel, în cazul întreprinderilor legate care sunt persoane juridice se vor lua în considerare veniturile care constituie baza impozabilă pentru microîntreprinderi.

Spre exemplu, în cazul a două întreprinderi legate A și B, unde societatea A plătește impozit pe profit și societatea B este microîntreprindere, pentru a analiza depășirea plafonului se vor cumula integral veniturile care fac parte din baza impozabilă calculată de societatea B și, indiferent de veniturile impozabile ale societății A, se vor cumula doar acele venituri care ar fi impozabile dacă societatea A ar fi microîntreprindere. Nu putem să nu remarcăm faptul că această verificare (inclusiv trimestrială) a depășirii plafonului va ridica mari dificultăți în ceea ce privește culegerea datelor întreprinderilor legate; acționarii cu deținere sub 50% neavând, de multe ori, nicio pârghie prin care să se asigure că întreprinderile unde dețin titluri de participare trimit informațiile solicitate pentru a analiza veniturile cumulative.

În cazul în care persoana legată nu este o întreprindere, ci o altă formă de desfășurare a activității economice, cum ar fi o activitate independentă, atunci se vor lua în considerare veniturile înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau norma anuală de venit, stabilită/ajustată/redusă.

Spre exemplu, în cazul unei microîntreprinderi A legată cu o persoană fizică autorizată (PFA) impozitat în sistem real, pentru a analiza depășirea plafonului se vor cumula integral veniturile care fac parte din baza impozabilă calculată de societatea A și veniturile brute rezultate din activitatea independentă.

Considerăm că utilizarea noțiunii de venit brut ar fi fost mai adecvată în acest context, art. 68 din Codul fiscal utilizând noțiuni precum: „venit brut”, „venit net anual” sau „venit”. Ținând cont de faptul că venitul brut este definit ca o sumă de venituri (potrivit art. 68 Codul fiscal și a normelor date în aplicarea sa) și că microîntreprinderile plătesc impozit pe venit, nu pe profit (similar noțiunii de venit net definită de art. 68 Cod fiscal), în opinia noastră se vor cumula veniturile brute (fără a scădea cheltuielile deductibile) recunoscute conform reglementărilor specifice. În cazul activităților economice, sunt considerate venituri sumele încasate (art. 68 Cod fiscal și a normelor date în aplicarea sa definesc noțiunea de venituri brute).

Spre exemplu, în cazul unei microîntreprinderi A, legată cu un PFA impozitat pe baza normelor de venit, împreună cu veniturile microîntreprinderii A se cumulează și o pătrime din norma anuală de venit stabilită/ajustată/redusă pentru anul fiscal curent a PFA. Chiar dacă, la prima vedere textul pare imprecis, considerăm că sensul alin (5^2) al art. 52 Cod fiscal este de a cumula o pătrime din normă pentru fiecare trimestru de la începutul anului până la finalul celui la care facem verificarea. Astfel, în cazul unui PFA cu o normă anuală de 40.000 lei, cumulăm veniturile incluse în baza impozabilă a microîntreprinderii A cu 10.000 lei pentru trimestru 1, cu 20.000 lei pentru trimestrul 2 etc.

Un alt lucru care ar trebui menționat este acela că, pentru a datora o cotă de impozit pe venit de 3%, microîntreprinderea analizează doar veniturile proprii, nu și pe cele ale întreprinderilor sau persoanelor legate.

Citește mai departe întreaga analiză a Mirelei Păunescu, expert contabil...

Parallax

Vizualizari
13271
Conţinut
Parerea ta despre articol
1.592
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 0.94

publishing: 3.1

expertise: 0.07

rating: 1.592

Articole publicate : 941
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri