Firmă cu capital negativ? Ce înseamnă asta și ce poți face, în 3 pași

Firmele cu capital negativ au mari dificultăți în a obține finanțare și pot crea probleme și furnizorilor și partenerilor de afaceri, cărora pot ajunge să nu le mai facă diverse plăți. Pe scurt, firmele cu capital negativ sunt o problemă de ansamblu a mediului de afaceri din România, iar asta se vede mai ales acum, în criză.

Cum arată o firmă cu capital negativ? Capitalul propriu al unei firme reprezintă diferența dintre totalul activelor si totalul datoriilor sale. Simplu spus, când totalul datoriilor este mai mare decât totalul activelor, atunci firma are capital negativ.

Într-o analiză realizată pentru cititorii StartupCafe.ro, consultanții Angela Roșca și Vlad Dimitriu, de la Taxhouse, explică ce poate face un antreprenor român cu  firmă în situația de a avea capital negativ și de ce e bine să remedieze o astfel de problemă, mai ales că statul pregătește și facilități fiscale pentru firmele cu capital pozitiv.

Stimulente fiscale pentru majorarea nivelului capitalurilor proprii

De Angela Rosca – Managing Partner, Vlad Dimitriu – Manager, Taxhouse

1. Preambul

Ministerul Finatelor Publice a lansat la mijlocul lunii august 2020 spre dezbatere publica un proiect de Ordonanta de urgenta pentru instituirea unor stimulente fiscale acordate pentru majorarea nivelului capitalurilor proprii.

Conform notei de fundamentare care a stat la baza emiterii proiectului legislativ, situatia actuala economico-financiara a societatilor este caracterizata, in general, de inregistrarea in mod repetat a unor capitaluri proprii negative, precum si de tendinta de a avea o politica de distribuire anuala a dividendelor, in detrimentul capitalizarii firmelor.

In baza statisticilor publicate de Oficiul National al Registrului Comertului, la finale anului 2018, in Romania erau active un numar total de 927.373 societati. Conform analizelor efectuate de Ministerul Finatelor Publice asupra situatiilor financiare depuse de contribuabili, in anul 2018 exista un numar de 278.202 de companii care inregistrau capitaluri proprii negative, acestea din urma fiind esimate la o suma totala de cca. 166 miliarde RON.

In urma analizei unor date publice efectuate de echipa Taxhouse rezulta faptul ca, dintr-un numar total de cca. 800 companii foarte mari active in Romania (cu cifra de afaceri de peste 100 milioane euro, active totale peste 200 milioane euro sau cel putin 1.000 de angajati), la finalul anului 2018 aproximativ 27% dintre acestea inregistrau capitaluri proprii negative.  Printre aceste companii se regasesc atat companii cu capital majoritar de stat, cat si companii cu actionariat privat, care fie fac parte din grupuri multinationale, fie sunt detinute de investitori locali.

2. Ce reprezinta capitalurile proprii

Pentru o cat mai clara intelegere a conceptului de capital propriu, facem precizarea ca din punct de vedere contabil, capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor sau asociatilor in activele unei companii, dupa deducerea tuturor datoriilor sale sau, mai simplu spus, diferenta dintre activele si datoriile unei companii. Principalele elemente care compun capitalurile proprii ale unei companii sunt reprezentate de: capitalul social, al carui nivel minim este stabilit de Legea societatilor 31/1990, prime de capital, rezerve, precum si profiturile sau pierderile inregistrate anual de companie.

Din punct de vedere juridic, conform Legii 31/1990, capitalul propriu al unei societati, denumit si activ net, reprezinta diferenta dintre totalul activelor si totalul datoriilor societatilor.

Activul net al unei societati ar trebui sa fie mentinut permanent la un nivel reprezetand cel putin jumatate din valoarea capitalului social subscris.

In situatia scaderii activului net sub pragul de 50% din valoarea capitalului social (chiar daca capitalurile proprii sunt pozitive, dar cu atat mai mult daca ele sunt negative), reprezentantii societatii trebuie sa intreprinda actiunile necesare pentru reconstituirea activului net.

Chiar daca prevederea aceasta este in vigoare de foarte multi ani si, in special Banca Nationala a Romaniei a mai luat pozitii publice in privinta gradului redus de capitalizare a multor firme active in Romania, autoritatile fiscale au inceput sa fie preocupate sa urmareasca acest aspect relativ recent.

Din punct de vedere operational si financiar, un nivel pozitiv al capitalurilor proprii poate contribui in mod esential la atragerea de finantare, necesara desfasurarii activitatii in conditii optime, precum si realizarii de noi investitii.

3. Stimulente fiscale pentru majorarea nivelului capitalurilor proprii

Revenind la masurile propuse recent pentru imbunatatirea nivelului capitalurilor proprii, scopul primordial declarat al acestora il reprezinta necesitatea stimularii si dezvoltarii capitalului romanesc si a competitivitatii agentilor economici activi in Romania pentru tranzitia la o economie durabila, in contextul crizei COVID-19. 

Diferit fata de proiectul legislativ analizat in 2019 (aflat inca in procedura de aprobare in Parlament) care viza modificarea Legii 31/1990 prin instituirea unor masuri punitive pentru firmele care nu luau masuri de restabilire a echilibrului capitalurilor proprii in termenele legale si conversia fortata a imprumuturilor acordate de actionari, proiectul aflat acum in dezbatere propune, in schimb, facilitati fiscale pentru firmele care au capitaluri proprii pozitive si care isi imbunatatesc pozitia anuala a activului net.

Concret, proiectul de Ordonanta propune ca, incepand cu anul 2021, companiile platitoare de impozit pe profit, microintreprinderile, precum si companiile din sectorul HoReCa, platitoare de impozit specific, sa beneficieze de reduceri ale impozitului datorat, dupa cum urmeaza:

• o reducere de 2% in situatia in care nivelul capitalului propriu contabil este pozitiv in anul pentru care se datoreaza impozitul si asumand indeplinirea conditiei impuse de Legea 31/1990 privind nivelul minim al capitalului propriu;
• reduceri succesive cuprinse intre 5% si 10%, in cazul majorarii anuale a capitalului propriu ajustat, prin raportare la capitalul propriu ajustat inregistrat in anul anterior si asumand indeplinirea conditiei impuse de Legea 31/1990 privind nivelul minim al capitalului propriu;
• o reducere de 3% in situatia majorarii anuale a capitalului propriu ajustat cu un procent cuprins intre 5% (pentru anul 2022) si 20% (pentru anul 2025), prin raportare la capitalul propriu ajustat inregistrat in anul 2020 si asumand indeplinirea conditiei impuse de Legea 31/1990 privind nivelul minim al capitalului propriu. Aceasta reducere este aplicabila incepand cu anul 2022.

Notam ca reducerile mentionate mai sus vor putea fi aplicate si cumulativ.

In functie de regimul de impozitare directa aplicabil de fiecare contribuabil, stimulentele fiscale prezentate mai sus ar urma sa fie acordate dupa cum urmeaza:

• in cazul platitorilor de impozit pe profit, valoarea reducerii de impozit va fi scazuta din impozitul pe profit anual de plata;
• in cazul platitorilor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, valoarea reducerii de impozit va fi aplicata la impozitul datorat pentru intregul an fiscal, insa va fi dedusa efectiv din impozitul datorat pentru trimestrul IV;
• in cazul platitorilor de impozit specific, aplicabil pentru companiile din domeniul HoReCa, valoarea reducerii de impozit va fi aplicata la impozitul datorat pentru intregul an fiscal, insa va fi dedusa efectiv din impozitul datorat pentru semestrul II.

De asemenea, proiectul legislativ in discutie prevede inclusiv devansarea cu cateva luni a termenelor de depunere ale unor declaratii fiscale (de ex. 25 iunie pentru impozitul pe profit). In plus, proiectul de lege trateaza in mod particular contribuabilii implicati in anumite proiecte de reorganizare (de exemplu: fuziuni, divizari, etc.), contribuabilii care au anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum si persoanele juridice nerezidente, care au inregistrate sedii permanente in Romania.

Stimulentele fiscale prezentate anterior ar urma sa fie aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2021 si vor viza perioada 2021 – 2025.

De notat ca de stimulente fiscale prezentate anterior nu se vor putea aplica de catre contribuabilii pentru care reglementarile contabile sunt emise de BNR, respectiv ASF (de ex. banci, firme de asigurari, leasing, etc).

4. Alternative privind imbunatatirea nivelului capitalurilor proprii

In ceea ce priveste alternativele de avut in vedere in mod practic pentru imbunatatirea nivelului capitalurilor proprii in vederea aplicarii stimulentelor fiscale prezentate anterior, precum si pentru respectarea prevederilor Legii 31/1990, specialistii Taxhouse noteaza cateva variante:

• majorarea capitalului social prin aport in numerar sau in natura. Ulterior operatiunii de majorare a capitalului social, va trebui avuta in vedere indeplinirea conditiei stipulate de Legea 31/1990 privind nivelul minim al capitalurilor proprii, care trebuie sa reprezinte cel putin 50% din valoarea capitalului social. In vederea indeplinirii acestei conditii, reprezentantii societatii au posibilitatea de a decide diminuarea capitalului social in vederea acoperirii pierderilor contabile inregistrate in perioadele anteriore;
• conversia datoriilor catre actionari / asociati (de exemplu „imprumuturi-actionar”) in capital propriu, urmata de diminuarea capitalului social in vederea acoperirii pierderilor contabile inregistrate in perioadele anteriore;
• implementarea unor politici prudente de distribuire a profiturilor, numai dupa evaluarea in prealabil a nivelului capitalurilor proprii.

Aceste alternative de imbunatarile si reconstruire a nivelului capitalurilor proprii pot fi aplicate atat in mod individual, cat si amalgamat.

5. Concluzii si recomandari

Decapitalizarea firmelor este o problema de ansamblu a economiei romanesti pentru ca, in situatii financiare dificile, cum ar putea fi si o criza economica ca urmare a epidemiei COVID-19, firmele pot ajunge in situatii in care sa nu isi mai poata plati datoriile catre partenerii lor de afaceri, autoritatile fiscale sau alti creditori. 

Ca atare, masurile de stimulare fiscala a imbunatatirii situatiei capitalurilor proprii sunt bine-venite si, chiar daca ele pot sa nu para automat atractive pentru firmele private foarte mari, care poate nu au dificultati de finantare (beneficiaza de finantari intra-grup, chiar daca uneori aceste imprumuturi nu genereaza o cheltuiala deductibila cu dobanda ca urmare a limitarilor impuse de legislatia fiscala europeana), ar putea fi stimulative pentru firmele medii si mici si pentru antreprenorii romani, care pot fi mai greu bancabili in contextul unor capitaluri proprii negative.

Este posibil insa ca, doar aceste reduceri de impozit pe profit/venitul microintreprinderilor sa nu genereze insa efectele scontate, tinand cont de fiscalitatea redusa a veniturilor din dividende si fara o urmarire mai atenta a respectarii aspectelor pur juridice prevazute de Legea 31/1990.

In contextul acordarii acestor stimulente fiscale, precum si in vederea respectarii cerintelor impuse de legea societatilor comerciale in vigoare, expertii Taxhouse recomanda asadar reprezentantilor companiilor din Romania sa isi evalueze periodic nivelul capitalurilor proprii si sa ia masurile care se impun pentru imbunatatirea acestuia.