ANAF: Furtul de identitate, metoda evazioniștilor-persoane fizice, care făceau comerț online, pentru a evita să fie raportați de curieri

Firmele de curierat raportează la ANAF comenzile, pentru combaterea evaziunii fiscale din comerțul online practicat mai ales de persoane fizice, pe diverse marketplace-uri care funcționează în România, dar Fiscul românesc a depistat evzioniști care au recurs și la furt de identitate pentru a evita să fie raportați de curieri.

ANAF a prezentat miercuri „principalele deficiențe” pe care le-a constatat în urma controalelor făcute în primele 6 luni ale anului 2023.

Printre acestea se numără și cazuri în care „contribuabilii nu au evidențiat în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale”.

Aici Fiscul se referă și la persoane fizice care fac bani vânzând diverse bunuri pe internet, prin site-uri de anunțuri sau de e-commerce, cu plata cash, la curier. Pentru a evita să fie raportați de curieri la ANAF, unii dintre evazioniști au făcut contracte cu firmele de curierat pe numele unor români care nu aveau nicio legătură cu acele afaceri.

Iată ce spune acum ANAF:

„Persoane fizice au realizat de-a lungul mai multor ani (perioade fiscale) activități comerciale, respectiv livrări prin intermediul unor site-uri și societăți care prestează servicii de curierat, fără a-și îndeplini obligațiile declarative. Reconstituirea activității acestora s-a realizat pe baza informațiilor/datelor disponibile inclusiv a celor furnizate către ANAF.

În multe cazuri instrumentate, contribuabilii au ales să își corecteze situația fiscală, însă au fost și cazuri în care s-a constatat uzitarea furturilor de identitate, respectiv încheierea de contracte de prestări servicii cu firmele de curierat, în numele unor persoane care nu au cunostințe despre activitatea derulată în numele lor, cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

În toate situațiile în care Direcția Generală Antifraudă Fiscală a identificat persoane care au obținut venituri din activități derulate în mediul online și au avut un comportament fiscal inadecvat, s-a pus accent în primul rând pe creșterea gradului de conformare voluntară, unii dintre contribuabili fiind notificați în legătură cu situația constatată și demersurile necesare pentru confomare (depunerea declarațiilor fiscale). Pentru alți contribuabili au fost demarate verificări (controale antifraudă și / sau verificări documentare) în timpul cărora unii și-au depus declarațiile fiscale, iar pentru alții au fost emise decizii de impunere. În situația în care a fost constatată crearea de circuite evazioniste, de eludare a plății taxelor și impozitelor, au fost sesizate organele de urmărire penală în legătură cu aceste aspecte”.

ANAF menționează și cazuri în care au fost înregistrate livrări fictive (facturi emise) către firme care nu recunosc achiziția.

În alte cazuri, au fost emise bonuri fiscale pentru livrări nereale, mai spune ANAF.

Fiscul consideră că aceste operațiuni fictive au fost efectuate „cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate, în fapt bunurile fiind comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate este disimulată. Specificul acestor fraude este încasarea în numerar a acestor livrări fictive făcând dificilă identificarea beneficiarului real, mai ales în cazul în care descărcarea fictivă a gestiunii se realizează pe baza unor bonuri fiscale”.

„Există situații în care mărfurile sunt comercializate fără întocmirea de documente, în timpul controalelor fiind identificată lipsa din gestiune a unor mărfuri dar și sume de bani a căror existență nu poate fi justificată cu documente și/sau creditarea societății de către persoane (de regulă asociați) care nu au surse de venit corespondente” - mai spun cei de la ANAF.

Fiscul a constatat „deficiențe privind aplicarea legislației fiscale” și în cazul unor șoferi care făceau un ban din servicii de transport prin aplicații de ridesharing.

Principalele „deficiențe privind aplicarea legislației fiscale”, constatate de ANAF la firme și persoane fizice, în semestrul I 2023:

1. nedeclararea veniturilor obținute din activitățile de comerț electronic (e-commerce) de către persoane fizice, fără respectarea prevederilor legale în materie;
2. nedeclararea veniturilor obținute din tranzacțiile cu criptomenede;
3. nedeclararea/declararea parțială a veniturilor de natură salarială a conducătorilor auto care realizează activități de transport alternativ pentru sau în numele unor societăți care acționează prin intermediul unor platforme avizate;
4. nedeclararea/declararea parțială a orelor efectiv lucrate de către angajații societăților care prestează servicii de livrare alimente prin intermediul platformelor online;
5. nedeclararea veniturilor obținute de persoane fizice din activitatea de creare de conținut online și promovarea pe diferite platforme media;
6. comercializarea de substanțe din categoria suplimentelor alimentare folosindu-se cota redusă de TVA fără ca acestea să fie notificate conform legii;
7. existența unor diferențe semnificative între numerarul existent în casierie și soldul scriptic al contului 5311 ”Casa în lei” și/sau 5314 ”Casa în valută”. În cele mai multe situații s-a constatat că sumele de bani au fost ridicate din casierie de persoane cu funcții de decizie în societate care au dispus în interes personal de aceste sume, fără a evidenția în contabilitate operațiunea și fără a aplica tratamentul fiscal adecvat;
8. identificarea unor contribuabili (înregistrați în scopuri de TVA) care au declarat la organul fiscal competent achiziții de bunuri si servicii de la parteneri care în perioada fiscală respectivă erau declarați inactivi din punct de vedere fiscal. Controalele operative au confirmat faptul că achizițiile declarate au fost înregistrate în contabilitatea societăților, acestea exercitându-și în mod nelegal dreptul de deducere a TVA și a cheltuielilor, după caz;
9. existența unor contribuabili care potrivit datelor financiare din situațiile financiare, au depășit plafonul special de scutire de TVA și care, până în prezent, nu și-au îndeplinit obligațiile legale privind înregistrarea în scopuri de TVA;
10. identificarea de persoane fizice care figurează cu încasări de la entități externe care administrează site-uri web de tipul motoarelor de căutare sau rețelelor de socializare. Urmare analizării și comparării informațiilor exportate din aplicațiile informatice cu veniturile declarate la organul fiscal de respectivele persoane fizice, au rezultat venituri nedeclarate.
11. realizarea achizițiilor intracomunitare de autovehicule prin intermediul unor societăți de tip fantomă create în alte state membre, interpuse, care facturează direct către persoane fizice;
12. utilizarea unei societăți românești ”tampon” pentru pentru realizarea achizițiilor intracomunitare de autovehicule, ce își mărea artificial TVA deductibilă cu tranzacții în lanț, ce nu au la bază operațiuni reale;
13. utilizarea de societăți de tip fantomă românești pentru realizarea achizițiilor intracomunitare;
14. utilizarea unei societăți în insolvență pentru realizarea achizițiilor intracomunitare;
15.  distribuirea de dividende și venituri din alte surse către asociații societății, fără reținerea la sursa la momentul acordării veniturilor a impozitului pe dividende și a impozitului pe venituri din alte surse aferente.

În cazul companiilor, au fost constatate nereguli și față de obligația utilizării noului sistem de raportare RO e-Transport, folosit în cazul operațiunilor de import/export.

„Nedeclararea în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat sau declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri” se numără printre faptele pentru care au fost aplicate principalele sancțiuni contravenționale în semestrul I 2023.