România pierde 640 milioane EUR din PNRR, în urma ajustării aprobate de Comisia Europeană

România pierde fonduri europene de 640 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma ajustării aprobate de Comisia Europeană, mult sub pierderea vehiculată inițial, de 2,11 miliarde de euro.

Marți, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care, în forma sa modificată, include și capitolul REPowerEU, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.

Inițial, România a avut prin PNRR o alocare de 29,18 miliarde euro, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.

România ar fi trebuit să piardă de fapt 2,11 miliarde de euro, prin această ajustare a planului de redresare din criza COVID-19, ca urmare  a faptului că țara a avut creștere economică peste așteptări. În schimb, pierderea s-a diminuat mult, țara obținând și fonduri din facilitatea RepowerEU. Astfel, partea de împrumuturi PNRR rămâne la fel, iar din granturi se pierd 640 de milioane de euro, în urma recalculării.

Procentual, suma pierdută reprezintă 2,7% din alocarea totală inițială prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că în modificarea de plan aprobată de Comisia Europeană nu se mai regăsește plafonarea la 9,4% din produsul intern brut a bugetului anual pentru pensii.

„Le mulțumesc colegilor din MIPE care au lucrat neîncetat la realizarea acestui obiectiv, iar celor care au comentat de pe margine și au prevestit iresponsabil colapsul, periclitându-ne poziția în fața partenerilor externi, le spun doar atât: limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a afirmat Câciu, în comunicatul MIPE.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

PNRR modificat pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.

Mai departe, provocarea României rămâne realizarea țintelor și jaloanelor asumate în cadrul PNRR, pentru a putea absorbi efectiv tranșele de ajutor. Astfel, chiar dacă anvelopa totală a PNRR a suferit doar o scădere minoră, România riscă în continuare să piardă bani din acest sprijin prin neîndeplinirea obligațiilor.

Până în prezent, România a încasat de la Comisia Europeană 9 miliarde de euro din PNRR, reprezentând avansul și primele 2 tranșe de finanțare, sub formă de granturi și împrumuturi.

2 reforme noi și 7 investiții, introduse în PNRR, pentru a fi îndeplinite de România

Capitolul privind REPowerEU prezentat de România constă în două reforme noi și șapte investiții menite să îndeplinească obiectivele planului REPowerEU de a face Europa independentă de combustibilii fosili provenind din Rusia cu mult înainte de 2030, a detaliat Comisia Europeană, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

Aceste măsuri urmăresc accelerarea producerii de energie verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii de energie verde.

De asemenea, România a modificat 56 de măsuri.

Modificările aduse planului inițial al României au fost determinate de necesitatea de a lua în considerare:

•     circumstanțe obiective care au împiedicat îndeplinirea anumitor măsuri, astfel cum erau planificate inițial, inclusiv ca urmare a inflației ridicate înregistrate în 2022 și 2023 și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și
•     revizuirea în sens descendent a alocării maxime sub formă de granturi din MRR destinată țării, de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire este rezultatul actualizării din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor din cadrul MRR și reflectă rezultatul economic al României în 2020 și 2021, comparativ mai bun decât se prevăzuse inițial.

România a solicitat transferul cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit către plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU. Aceste fonduri, care se adaugă la alocarea pentru România sub formă de granturi din Mecanismul de Redresare și Rezilienț (MRR - din care se finanțează PNRR) și REPowerEU (12,1 miliarde EUR și, respectiv, 1,4 miliarde EUR), precum și la împrumuturile acordate în cadrul MRR (14,9 miliarde EUR), aduc valoarea finanțării în cadrul planului modificat la 28,5 miliarde EUR.

Un impuls suplimentar pentru tranziția verde a României   

Planul modificat al României pune accent pe tranziția verde, alocând 44,1 % (în creștere față de 41 % în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice, potrivit CE.

Noile măsuri incluse în capitolul privind REPowerEU consolidează semnificativ eforturile României în ceea ce privește tranziția verde. Capitolul privind REPowerEU include două noi reforme:

1.  Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde.
2. Cealaltă reformă instituie ghișee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.

Cele șapte investiții din capitolul privind REPowerEU au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie și a ritmului renovărilor vizând eficiența energetică, precum și recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.

Consolidarea pregătirii digitale și a rezilienței sociale ale României  

Planul revizuit al României continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală și alocă 21,8 % (în creștere față de 20,5 % în planul inițial) pentru a sprijini tranziția digitală a țării. Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu. Capitolul privind REPowerEU cuprinde o reformă și două subinvestiții legate de digitalizarea autorităților publice, oferind noi soluții și echipamente digitale. Acestea au ca scop optimizarea rețelei de comunicații, crearea unui centru de date și limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului de sistem de transport de energie electrică.

A fost consolidată și dimensiunea socială importantă a PNRR. Alături de reformele și investițiile transformatoare din planul inițial, printre noile măsuri se numără scheme de vouchere pentru a accelera utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți eficiența energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea pentru dobândirea de competențe în domeniul energiei verzi și accelerarea producerii de energie verde.

Etapele următoare de aprobare a modificărilor la PNRR

Ca regulă generală, Consiliul Uniunii Europene are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane EUR sub formă de prefinanțare din fondurile REPowerEU.

În cadrul MRR, România a primit pană acum 9,06 miliarde EUR, și anume 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13 % din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde EUR în luna octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde EUR în luna septembrie 2023.

Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.