Claudiu Zamfir

Start-Up Nation 2021, dacă se găsesc fonduri. Finanțări IMM, diaspora, salariul minim și alte măsuri din programul de guvernare

Thumbnail

Noul guvern Cîțu spune că va dezvolta un produs de garantare pentru finanțările din programul Start-Up Nation și menționează că va continua programele de sprijin pentru startup-uri „în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare”. Acestea și alte măsuri care privesc antreprenorii debutanți și IMM sunt prevăzute în Programul de Guvernare al noului  executiv PNL-USR-PLUS-UDMR.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, care va fi condus de Claudiu Năsui (USR-PLUS), are o listă lungă de măsuri care privesc IMM-urile, dintre care menționăm:

Continuarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri. Dezvoltarea unui produs de garantare pentru tineri pentru toate schemele guvernamentale și europene de finanțare a inițierii unei afaceri (e.g. Programele Innotech Student, Startup Nation revizuit etc). Criteriile de acordare a schemei de garanții pentru tineri care inițiază afaceri cu potențial de dezvoltare rapidă, cu accent pe high-tech și inovare”.

Alte măsuri pe zona de antreprenoriat IMM:

1. Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:

  • microgranturi în valoare totală de 100 milioane Euro pentru aproximativ 50.000 de beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie.
  • granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane de Euro.
  • granturi pentru investiții productive în valoare totală de 550 milioane Euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare.

2. Continuarea acordării ajutoarelor de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2017;

3. Definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale cu un buget de 160.000.000 Lei. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată prin schemă este de 800.000 euro/beneficiar, reprezentând 50% din valoarea cheltuielilor cu chiria fixă raportată la luna februarie, calculată și datorată pentru perioada închisă. Beneficiari estimați – 3.000 de societăți care fac dovada contractelor de chirie cu marile centre comerciale și a căror activitate a fost închisă prin ordonanțele militare din perioada stării de urgență.

4. Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (HG nr. 712/2020). Au fost alocate încă 150 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, sumă destinată sprijinirii acestei industrii. Astfel, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat a ajuns la 1,2 miliarde de Lei.

În „noua abordare pe termen mediu a sprijinirii accesului la finanțare al antreprenorilor mai ales IMM”, Guvernul propune o serie de refrme:

  • transparență și debirocratizare
  • tratament nediferențiat al banilor naționali / europeni
  • diversificarea formelor de sprijin, prin mutarea accentului de la granturi către folosirea instrumentelor financiare, pentru a se crea un efect de multiplicare și a se evita pe cât posibil distorsionarea concurenței
  • dezvoltarea accesului la finanțare non-bancară, prin încurajarea finanțării prin piața de capital, fintech, crowdfunding, business angels, microfinanțare etc.
  • folosirea fondurilor europene (PNRR - Planul de reziliență) pentru dezvoltarea instrumentelor financiare, îndeosebi cu accent pe un mix între garanții, subvenționare de dobândă, împrumuturi și sprijin pentru investiții equity
  • folosirea granturilor cu predilecție pentru următoarele obiective:

- cercetare-dezvoltare-inovare / dezvoltarea de noi tehnologii / materiale pentru a acoperi riscul tehnologic;
- susținerea start-up-urilor, în special a celor în tehnologie, cu potențial de creștere rapidă
- susținerea ecosistemelor și a lanțurilor de valori strategice pentru avansul tehnologic la nivel european (e.g. digital, verde, energie etc);
- crearea de locuri de muncă în ecosistemele locale de afaceri din regiunile de dezvoltare / UAT rămase în urmă - scop social și de coeziune teritorială.

Obiectivele concrete ale reformelor cu privire la accesul la finanțare:

  1. Simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor și facilitarea accesului transparent la informații, ca un ansamblu de reforme în care propunem:
  2. Crearea unui pachet coerent și transparent de facilitare a accesului la finanțare al antreprenorilor, care să ofere oportunități în funcție de stadiul afacerii ( de la idee inițială, la start-up, la scale-up, la maturitate și pentru exit) și care să permită adaptarea finanțărilor la faza de dezvoltare antreprenorială.
  3. Punerea în comun a resurselor din bani europeni cu cele din bani naționali, întrucât sursa de finanțare nu ar trebui să conteze, ci obiectivul de politică.
  4. Crearea unei interfețe unice („one-stop-shop”) pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente (naționale și europene - nu doar cele de pe viitorul Cadru Financiar Multianual, ci și cele din cadrul Next Generation EU și cele cu depunere direct la Comisia Europeană), cu un sistem de inteligență artificială / RPA care să permită identificarea cu usurinta a surselor de finanțare posibile și oportune în funcție de situația particulară a fiecărui antreprenor.
  5. crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor;
  6. Folosirea sistemului bancar și a structurilor de sprijin ale afacerilor ca intermediari direcți (implementing bodies) pentru fondurile europene;
  7. Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privați și simplificarea condițiilor de finanțare;
  8. Crearea și implementarea în parteneriat cu sistemul bancar și a consultanților privați a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilității și a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicațiilor: beneficiarul potențial își încarcă elementele principale ale ideii de proiect într-o aplicație simulată online, și își află punctajul preliminar, dar și nivelul de bancabilitate;
  9. Structurarea, în parteneriat cu sistemul bancar a unui sistem clar și transparent care să asigure acordarea de credite din partea băncilor care să acopere cota de cofinanțare cu care trebuie să vină beneficiarii de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă;
  10. Crearea și operaționalizarea unei platforme online de servicii-suport (asistență: contabilitate, juridic, resurse umane, securitate si sanatate in munca, legislația muncii, marketing, comunicare externă, etc) destinat micilor antreprenori aflați la început de drum în mediul privat, care să permită sprijinul voluntar din partea comunității de consultanță, respectiv mentoratul din partea unor antreprenori cu experiență;
  11. Crearea unei baze naționale de date cu acces deschis (open access) care să centralizeze ideile de produse/ servicii disruptive și/sau dual use (medicină, securitate – apărare - domeniul militar, energie, dezvoltare sustenabilă) care să ducă la investiții private strategice (consorții internaționale);
  12. Crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru start-up-urile inovative, care să permită finanțarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori și experți independenți și nu pe baza unei grile aride.
  13. Diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau co-investiții (matching funds) pentru sprijinirea creării/ dezvoltării inițiativelor/ fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity / capital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc.
  14. Acces ușor și transparent la achiziții publice - Modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a ușura procedura de achiziții, cu condiția transparentizării acestora, chiar și pentru sumele sub 15,000 euro. Vom ușura accesul pe SEAP/SICAP pentru ca toți comercianții care doresc să facă afaceri cu instituțiile de stat să aibă acces facil la sistem;
  15. Facilitarea accesului la finanțare pentru sectorul IMM din România, cu accent pe întreprinderile inovatoare, exportatoare și a celor care produc valoarea adăugată mare, prin intermediul unor instrumente financiare adaptate fiecărei categorii de întreprinderi;
  16. Îmbunătățirea gradului de capitalizare al întreprinderilor mici și mijlocii din România prin dezvoltarea unor măsuri de finanțare prin instrumente specifice pieței de capital și instrumente adecvate de politică fiscală și bugetară;
  17. Adoptarea de măsuri stimulative pentru finanțatori care să contribuie la diversificarea modului în care se finanțează sectorul IMM, cu accent pe startup-uri;
  18. Promovarea unei finanțări responsabile a sectorului IMM-urilor performante, prin utilizarea de alocări anuale/multianuale pentru investiții publice;
  19. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene destinate investițiilor în sectorul IMM prin folosirea instrumentelor financiare din cadrul programului InvestEU.

În plus, Ministerul Finanțelor, care va fi condus de Alexandru Nazare (PNL), are pe masă următoarele măsuri:  

  • Una din prioritățile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării și implementării măsurilor cuprinse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (ex., IMM Factoring, măsuri privind șomajul și legislația muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile de comerț și servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate – Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).
  • Demersurile de relansare a economiei naționale sunt susținute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat și a cadrului fiscal european și de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică și creșterea rezilienței.
  • În contextul evoluției pandemiei Covid-19, Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate secțiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021. În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului Temporar și autorizate de forul european, menționate anterior, în prezent, se află în lucru și alte scheme de ajutor de stat destinate susținerii economiei în contextul pandemiei. Sustinem masurile deja in implementare si care au aparut in spatiul public si vom evalua oportunitatea oricarei scheme noi.

Măsuri pentru Diaspora:

Ministerul Economiei spune că va realiza un program de atragere a forței de muncă din diaspora, de tip Repatriot Turism, în meserii și profesii specifice turismului, prin care:

  • să se creeze o bursă online a locurilor de muncă din turism accesibilă tuturor românilor, inclusiv celor din țară;
  • să fie sprijiniți, inclusiv financiar, în constituirea de microîntreprinderi turistice;
  • să se organizeze târguri și întâlniri în comunitățile din diaspora, dedicate atragerii forței de muncă și potențialului antreprenorial în turism.

În turism, se dorește și atragerea forței de muncă din alte țări prin:

  • urgentarea procedurii de acordare a vizei;
  • eliminarea pragului de salarizare;
  • mărirea contingentului de lucrători străini acceptați de România.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) promite reluarea programului de finanțare a românilor care se întorc din străinătate, să-și deschidă afaceri în România, pe fonduri UE:

  • Vom extinde și lansa noi programe de tip „Diaspora Start-up”, „Diaspora se Întoarce” care să ofere pachete integrate de consultanță și asistență financiară folosind fonduri europene pentru antreprenorii români care decid să revină și să investească în țară, prin proceduri simplificate.
  • Vom crea o rețea de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor românești la nivel internațional și atragerea întreprinzătorilor și investitorilor străini în România, constituită în principal de voluntari români din Diaspora, implicând comunitățile de afaceri românești din Diaspora, cu sprijinul MAE și al Ministerului Economiei, al asociațiilor investitorilor străini din România și al camerelor de comerț bilaterale.

Salariul minim

Salariul minim pe economie, care a crescut an de an, are un impact direct și important asupra firmelor mici și mijlocii.

Ministerul Finanțelor (condus de PNL) spune că va analiza o măsură solicitată de USR-PLUS:

„Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”.

Ministerul Muncii, care va fi condus de Raluca Turcan (PNL), spune că va lua următoarele măsuri:

  • Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată.
  • Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali.

Reamintim că Guvernul Orban a propus deja 3 scenarii de creștere a salariului minim pe economie în anul 2021.

Parallax

Vizualizari
18527
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
daniel
pahomi
wow,wow..usor,usor...pana una alta incet,incet,asa ca masurile 1,2,3 si altele...prietenii stiu de ce!de exemplu ce o sa faca ,,noul" ministru cand o sa vada ca contractele se dau ,,pe relatii" si scuza ca sunt repartizate la agentiile din tara e doar praf in ochi...sau cati bugetari au covid si cati nu au dar nu muncesc...etc,etc.
poza de profil
Filip
One
Exact, noul ministru ar trebui sa verifice apocalipsa medicala de la agentiile regionale ale MEEMA, ca am auzit ca "jumatate dintre angajati sunt acasa cu covid". Adevarate focare (de tras chiulul) acolo :)
poza de profil
Mihai
Catana
cred ca OUG 130 e moarta. cine a primit deja banii, sa fie primiti. restul, la revedere.

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri