Plata cash: Guvernul revine la plafoanele vechi, pentru că „societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului”

Guvernul Ciolacu face pasul înapoi și revine la vechile plafoane pentru plățile cash, conform unui proiect de ordonanță de urgență în care Ministerul Finanțelor invocă „reacțiile din spațiul public” și faptul că „societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului”.

„Având în vedere situația de fapt, potrivit căreia societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului, prin prezentul proiect de act normativ se propune revenirea la plafoanele prevăzute în Legea nr. 70/2015 anterior modificării acesteia prin Legea nr.296/2023” - spune Ministerul Finanțelor, în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Astfel, proiectul de OUG prevede:

1. Încasări de la profesioniști (persoane juridice, firme, PFA, II etc.) în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
2. Încasări efectuate de către magazinele cash and carry (gen Metro sau Selgros) de la profesioniști (firme, PFA, II etc.) în  limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
3. Plăţi către profesioniști (firme, PFA, II etc.) în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
4. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
5. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele juridice (liber-profesioniști, firme, PFA etc.) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
6. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între profesioniști (persoane juridice, firme, PFA, II etc.) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
7. În cazul profesioniștilor (profesioniști (persoane juridice, firme, PFA, II etc.),  pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
8. În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, iar sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.
9. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată (autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României), efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/ restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/ tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.

Mai departe, Guvernul Ciolacu mai trebuie să adopte ordonanța de urgență, în ședință, și să o publice în Monitorul Oficial, pentru a putea intra în vigoare. Astfel premierul Marcel Ciolacu urmează să retragă una dintre măsurile adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, în urmă cu o lună și jumătate, prin Legea 296/2023 (care cuprinde și majoriările de taxe)

Guvernanții cred că scăderea plafoanelor de plată cash ar fi redus evaziunea fiscală, dar renunță după „reacțiile din spațiul public”

În nota de fundamentare a Ministerului Finanțelor, guvernanții susțin în continuare că era bună măsura lor inițială de limitare mai strictă a plafoanelor la plățile cu numerar, prin Legea 296/2023, dar acum renunță la ea invocând „reacțiile din spațiul public”.

Iată cum fundamentează Ministerul Finanțelor revenirea la vechile plafoane de plată cash:

„Măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesității de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală, ținând seama, inclusiv, de faptul că în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidențiat faptul că economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodă de spălare a banilor, la nivel național.

Cu toate acestea, atât reacțiile din spațiul public, cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului.

Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice.

De altfel, și din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 03- 06.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar.Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns NU”.

Plafoanele plăților cash pentru care „societatea românească nu este pregătită”

Plafoanele stricte la plățile cu numerar urmau să intre în vigoare începând din data de 11 noiembrie 2023, în etape, dar acum Guvernul face pasul înapoi prin noul proiect de OUG de la Finanțe.

Principalele modificări care au generat nemulțumiri, decise de Guvern prin Legea 296/2023 (care modifică Legea nr.70/2015), se referă la plafoanele de încasări și plăți în numerar, precum și la plafonul maxim admis pentru deținerea de numerar în casierie, conform ANAF:

1. Profesioniștii, adică persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică (care se regăsesc la art.1, alin.(1) din Legea nr.70/2015), pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:

• a) încasări de la profesioniști în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
• b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, de la profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
• c) plăţi către profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
• d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
• e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Profesioniștii pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei / 2.000 lei în numerar, iar suma care depăşeşte acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar (cum ar fi cardul).

Atenție, așadar, și la magazinele cash & carry, cum sunt Metro sau Selgros, de unde se aprovizionează angro o serie întreagă de mici comercianți!

2. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între profesioniști şi persoane fizice se efectuează astfel:

• cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și
• cu încadrarea în plafonul zilnic de 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate de la/către o persoană, pentru operaţiunile de încasări/plăţi în numerar, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul menționat mai sus. Aceste prevederi NU se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.

3. Operaţiunile de încasări şi plăţi cash între persoanele fizice, altele decât cele realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate (de BNR sau autorizate în alt stat membru UE și notificate BNR), efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/ restituirea de împrumuturi se pot efectua astfel:

• în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie, până la data de 31 decembrie 2024, şi
• 5.000 lei/tranzacţie, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 10.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024, şi 5.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

4. Pentru profesioniști, se introduc prevederi conform cărora:

• A) Sumele în numerar aflate în casieria profesioniștilor (firme, PFA, II, liber-profesioniști etc.) nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc acest plafon se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de 2 zile lucrătoare.
• (B) Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.