Magiunul de Topoloveni, singurul produs romanesc protejat in UE, este afectat de taxa pe ambalaje

de CZ 4 februarie 2016
Mica fabrica de magiun din Topoloveni vinde in Romania si isi exporta produsele in toata Europa, iar de ceva vreme a primit finantari de la Comisia Europeana pentru a-si promova productia si peste Ocean.

Cu toate acestea, si ea este afectata de taxa de 2 lei pe kilogramul de ambalaje, pentru 60% din ambalajele folosite in productie; taxa este ceruta de Ministerul Mediului, in contextul crizei in care marii operatori insarcinati cu reciclarea sunt acuzati ca nu si-au indeplinit obligatiile.

Victime colaterale sunt operatorii din sectorul agro-alimentar

Bibiana Stanciulov, patroana firmei Sonimpex, care produce magiunul de Topoloveni, singurul produs traditional romanesc protejat cu indincatie geografica in Uniunea Europeana, a facut pentru StartupCafe.ro o analiza a situatiei producatorilor din sectorul alimentar si mai ales a micilor firme:

- "Situatia ambalajelor este dificila pentru toti producatorii din industria alimentara, fiecare folosim o forma de ambalaje. Schimbarea Legii si abrogarea unui tip de legislatie nu trebuie sa ne afecteze pe noi, procesatorii . Noi producem alimente, nu ambalaje. Deseurile nu reprezinta obiectul nostru de activitate!".
Societatile care au atributii in preluarea deseurilor (OTR - organizatii de transfer de responsabilitate), cu care noi am semnat contracte, sunt cele care trebuie sa se ingrijoreze. La nivelul bunului simt si al derularii legale a contractului cu aceste societati noi nu avem nicio vina sau obligatie deoarece s-a transferat , contractual, obligatia preluarii deseurilor.

- Colegii din industria alimentara au dreptate in privinta scumpirii hranei ambalate chiar daca aceasta masura  nu este benefica nimanui. Scumpirea acestor produse alimentare ar avea ca urmare directa scaderea drastica a vanzarilor si introducerea pe piata alimentara a produselor din import. In functie de aceste efecte imediate, nedorite, vor urma somajul in industria alimentara, distrugerea agriculturii - prin nepreluarea legumelor/ fructelor la procesare. Refuz sa cred ca doreste cineva astfel de impact negativ cu efecte inca necunoscute.

- Pana in momentul in care se vor gasi solutii, pentru viitor, Administratia Fondului pentru Mediu va trebui sa gaseasca o solutie, cat mai urgent, la problema existenta.  Pentru ca sa reusim orice abordare, in viitor, trebuie sa ne asiguram existenta in prezent. Sigur ca orice idee sau solutie care raspunde sau rezolva problema producatorilor si a taxei de mediu este binevenita".



Administratia Fondului pentru Mediu propune instituirea garantiei si a depozitului la ambalaje

StartupCafe a intrebat si Administratia Fondului de Mediu (AFM) in legatura cu criza ambalajelor.
 
Solutia propusa de institutia aflata in subordinea Ministerului Mediului este instituirea sistemului de depozit. Aceasta presupune ca magazinele sa plateasca producatorilor agro-alimentari o suma acoperind valoarea ambalajelor reutilizabile. Suma se plateste o data, la prima factura, iar apoi producatorul inapoiaza acei bani magazinului, pe masura ce comerciantul ii da inapoi ambalajele reutilizate.

Raspunsul AFM pentru StartupCafe.ro:

"O metoda eficienta de realizare a obiectivelor anuale de valorificare in modul individual este prevazuta la art. 10, alin. 2 din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si este reprezentata de sistemul depozit care este aplicabil inclusiv ambalajelor reutilizabile gestionate de operatorii economici din industria alimentara.

Implementarea unui astfel de sistem depozit ar asigura gestionarea eficienta a deseurilor de ambalaje si ar reprezenta, in acelasi timp, o solutie rentabila pentru operatorii economici responsabili care vor declara cantitatea de ambalaje numai la prima introducere pe piata si vor plati contributia la Fondul pentru mediu numai in cazul neindeplinirii obiectivelor anuale de valorificare prevazute in anexa 3 la O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare".

Din pacate, insa, sistemul depozit este unul greoi si implica riscuri atat pentru producatori cat si pentru magazine.

Criza ambalajelor: cronologia mocnita si valvataia izbucnita

- Criza de astazi a ambalajelor in industria alimentara isi are originea acum mai bine de 10 ani. Prin Hotararea de Guvern 621/2005, producatorii din industria alimentara au fost obligati fie sa isi gestioneze singuri reciclarea ambalajelor (ceea ce este practic imposibil), fie sa incheie contracte cu operatori specializati. Acesti operatori sunt asa-numitele organizatii de transfer de responsabilitate (OTR), 10 la numar, care au preluat, contra cost, de la producatorii de conserve, responsabilitatea reciclarii.

- In 2015, insa, Guvernul a initiat, iar Parlamentul a aprobat o lege noua, care sa transpuna in legislatia nationala o directiva europeana. Legea 249/2015 a pastrat sistemul OTR-urilor. Noutatea a fost, insa, ca OTR-urile au putut fi controlate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. In 2015, in urma unor controale, agentia a constatat ca OTR-urile luau banii de la producatori, dar nu isi indeplineau obligatiile de reciclare.

- O serie de OTR-uri au fost sanctionate atunci cu aproape 20 de milioane de euro amenda, iar Parchetul a inceput anchete penale asupra lor. Potrivit ZF.ro, OTR-urile au ca actionari mari companii multinationale.  Cele mai mari penalitati au primit Eco-Rom Ambalaje (9,6 mil. euro), cu actionari ca Ursus, Coca-Cola sau Unilever. Sotagrup 21, controlata de Compania de Gestionare a Deseurilor din Pitesti, a fost amendata cu 5 mil. euro,  iar Ecologic 3R, unde I'Dor Found Invest Braila detine pachetul majoritar de actiuni, a fost sanctionata cu 1,3 mil. euro.

- Politia si Parchetul General au facut, in 17 noiembrie 2015,  59 de perchezitii, in Bucuresti si 11 judete, la sediile sociale si punctele de lucru ale unor OTR-uri si la domiciliile unor persoane fizice banuite de evaziune fiscala, fals in inscrisuri sub semnatura privata si fals in declaratii. Cei in cauza erau banuiti ca ar fi evidentiat operatiuni fictive de reciclare a aproximativ 120.000 de tone de deseuri de ambalaje, pentru care obligatiile fiscale sunt de peste 54.000.000 de euro.

In urma acestei situatii, OTR-urile si-au incetat activitatea, iar producatorii din industria alimentara s-au vazut obligati sa mai plateasca o data taxa pe ambalaje, catre Administratia Fondului pentru Mediu, pentru ca nu erau indeplinite obligatiile de reciclare (de catre OTR-uri).

Afectati de aceasta taxa vor fi in primul rand producatorii de conserve din legume, care se vor vedea nevoiti sa majoreze preturile cu pana la 30%, avand in vedere ca aceste produse sunt cele mai ieftine din sectorul agro-alimentar si sunt livfate in ambalaje din sticla, care sunt grele.

Patronatele si sindicatele din domeniu sustin ca 120.000 de locuri de munca vor disparea din cauza restrangerii activitatii ca urmare a taxei pe ambalaje.

Producatorii de conserve dau vina pe Ministerul Mediului, care a acordat licente OTR-urilor

 "Aceste OTR-uri sunt niste societati licentiate de o comisie a Ministerului Mediului, deci la noi a ajuns un contract pe care nu l-am putut negocia. Pur si simplu, am semnat si am stampilat. Ne-am facut datoria, la fiecare 25 ale lunii. Noi punem pe piata 35.000 de tone de deseuri pe an. Suntem sectorul cel mai dezavantajat, pentru ca vehiculam produse ieftine. Sunt situatii care apar, de-a dreptul de neimaginat. O fabrica ce are 26% din cota de piata trebuie sa plateasca, numai pe luna noiembrie si decembrie, in noile conditii, 1,2 milioane de lei. Nu are profit cat ar trebui sa plateasca, de fapt", a afirmat joi Aurel Tanase, lider al patronatului Romconserv, citat de Agerpres.

Martea viitoare, producatorii au programat un protest masiv in Piata Constitutiei si vor cere Guvernului sa modifice legea ambalajelor.



Citeste mai multe despre:   
3725 vizualizari
adauga comentariu 0 comentarii