Ce investiții va muta România din PNRR la programele europene din Politica de Coeziune

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a precizat, pentru StartupCafe.ro, ce fel de investiții întârziate va muta România din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la programele europene din Politica de Coeziune.

Câciu a făcut, pe 28-29 august, o vizită la Bruxelles pentru finalizarea discuțiilor pe marginea modificării PNRR.

Principalele subiecte au fost  modificarea PNRR, introducerea capitolului RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3.

Practic, România pierde 2,1 miliarde de euro din alocarea inițială PNRR de 29,2 miliared de euro, ca urmare a faptului că țara a avut creștere economică mai bună decât se estimase. De aceea, trebuie negociate care anume investiții din cadrul PNRR-ului României trebuie eliminate.

Într-o postare pe pagina de Facebook a MIPE, ministrul a anunțat că reprezentanții Comisiei Europene „au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”.

„Suntem deja în august 2023, iar reformele și investițiile finanțate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziție exact trei ani pentru realizarea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare și dialog. Această abordare este împărtășită și de reprezentanții Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a precizat Adrian Câciu.

Pentru diminuarea componentei de grant a PNRR, se vor identifica ținte cantitative care vor fi în schimb finanțate din Politica de Coeziune. „Astfel, România va avea la dispoziție mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condițiile în care investițiile și reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investițiile finanțate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029” - a mai transmis MIPE.

Contactat de StartupCafe.ro, ministrul Câciu a precizat că, pentru diminuarea PNRR cu 2,1 miliarde de euro, România va muta la programele din Politica de Coeziune investiții PNRR din domenii ca mediu, transport feroviar sau sanatate.

„Am reușit să nu avem doar diminuare și simpla renunțare la investiții. Pe cele pe care România le consideră importante (pe mediu, transport feroviar sau sănătate) le ducem in programele aferente din politica de coeziune. Practic, România nu pierde investitițiile sau șansa ca acestea să fie finanțate din fonduri europene. Numai că le va finanța pe unele din fondurile de coeziune în loc de PNRR” - a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru StartupCafe.ro.

Întrebat dacă pe lângă cei 2,1 miliarde de euro pe care România îi pierde oricum prin diminuarea PNRR mai sunt în discuție și alți bani pe care i-am putea pierde din cauza întârzierii investițiilor PNRR, Câciu a răspuns: „Sperăm să nu mai fie cazul și de alte investiții intârziate. Trebuia făcută aceasta diminuare”.

De menționat că România poate cheltui fondurile europene din Politica de Coeziune 2021-2027 până la finalul anului 2029.

De asemenea, la discuțiile de la Bruxelles s-a discutat și despre introducerea noului capitol Repower EU în PNRR.

„România va beneficia de o finanțare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru reziliența energetică a gospodăriilor populației (producție și stocare energie, respectiv îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor)” - susține MIPE.

La discuții, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea  European Commission: Céline Gauer, director general, șef al Grupului operativ pentru redresare și reziliență (SG RECOVER) și staff-ul tehnic.

România a efectuat, în cadrul proiectelor sale, plăți în valoare mai mică de 5% din banii primiți, conform unor informații făcute publice de fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Pro România (S&D) a detaliat situația curentă a absorbției fondurilor UE 2021-2027:

• „România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al „Next Generation EU”, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.
• În decembrie 2021 și ianuarie 2022 România a incasat banii din pre-finanțări în valoare cumulativă de aproximativ 3,79 miliarde de euro, iar în octombrie 2022 Romania a incasat prima tranșă din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro. Din păcate statul Român a făcut plăți în valoare de mai puțin de 5% din banii intrați deja.  
• Consider că suntem încă într-un moment pe care îl putem cataloga istoric pentru România, din punct de vedere al șanselor pe care le oferă fondurile europene dar totul depinde de capacitatea țării de a absorbi aceste fonduri”.

Reamintim că, în iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat preliminar o a doua cerere de plată PNRR pentru România, de aproape 2,8 miliarde de euro (granturi și împrumuturi), dar banii sunt așteptați să intre în țară în septembrie.