Claudiu Zamfir

Comisia Europeană aprobă preliminar tranșa a doua PNRR: România va primi granturi de 1,8 miliarde EUR, dar riscă să piardă o parte din împrumuturi

Thumbnail

UPDATE. Comisia Europeană a aprobat, marți, evaluarea preliminară pentru plata parțială a tranșei a doua din Planul Național de Redresare și Reziliență, țara noastră urmând astfel să primească în septembrie 2023, granturi de 1,86 miliarde de euro, la care se adaugă cea mai mare parte a componentei de împrumuturi aferente cererii de plată, în condițiile în care guvernanții au ratat două dintre cele 51 de jaloane și ținte necesare. Suma suspendată României pe partea de împărumuturi a scăzut de la 143 de milioane de euro la 53,56 milioane de euro, a declarat, pentru StartupCafe.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a condus anterior Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

România a încasat până în prezent circa 6,3 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea și tranșa întâi din Planul Național de Redresare și Reziliență. Marți, Comisia Europeană a aprobat și evaluarea preliminară pentru cererea de plată numărul 2 (CP2), transmisă de Guvern în decembrie 2022, urmând ca executivul comunitar să „execute plata” către România în luna septembrie 2023. Până atunci, cererea de plată a României mai trebuie să treacă prin 3 comitete europene pentru ca în cele din urmă Comisia Europeană să adopte decizia de plată.

Valoarea cererii de plată numărul 2, cu tot cu prefinanțarea de 13% deja plătită, este de 3,22 miliarde de euro, din care 2,14 miliarde de euro reprezintă componenta de grant (fonduri nerambursabile) și 1,08 miliarde de euro este componenta de împrumut.

Scăzând avansul de 13% deja plătit, tranșa a doua este de 2,8 miliarde de euro, din care 1,86 miliarde de euro este partea de grant și 0,94 miliarde de euro este partea de împrumut.

Practic, în luna septembrie 2023 este așteptat ca executivul comunitar să plătească României cei 1,86 miliarde de euro, sub formă de fonduri nerambursabile (grant). La componenta de împrumuturi, de 0,94 miliarde de euro în total, Comisia a dat o aprobare parțială, pentru că România nu a îndeplinit satisfăcător 2 din cele 51 de jaloane și ținte aferente tranșei a doua.

Conform unor informații transmise anterior de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, partea de împrumut care nu a fost aprobată de Comisie reprezintă 143 de milioane de euro. Ulterior, suma suspendată a scăzut la  53,56 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, din componenta de împrumut a tranșei a doua PNRR România, și-a asigurat deocamdată circa 880 de milioane de euro.

Așadar, în total, România și-a asigurat, în septembrie 2023, peste 2,7 miliarde de euro din PNRR, din care 1,86 miliarde de euro nerambursabili și 0,88 miliarde de euro, împrumut. Cu cei 6,3 miliarde de euro deja primiți, România va ajunge, în septembrie 2023, la aproximativ 10 miliarde de euro primite din cele 29,2 miliarde de euro alocate prin PNRR. România poate trage banii PNRR până la finalul anului 2026.

Restul de  53,56 milioane de euro din componenta de împrumut a cererii de plată 2, neaprobați de CE, rămân în discuție. Guvernul are la dispoziție o lună să transmită Comisiei Europene cele 2 jaloane restante din cererea de plată 2. Dacă nu va reuși, acești bani vor fi suspendați. Din septembrie 2023, guvernul va mai avea la dispoziție încă 6 luni să convingă CE s-i aprobe cele două jaloane restante. În caz contrar, România va pierde această parte de împrumut.

Descarcă de AICI evaluarea preliminară a Comisiei Europene pentru cererea de plată 2 a României, în cadrul PNRR.

Cele 2 jaloane ratate acum

Comisia Europeană a concluzionat marți că România nu a îndeplinit satisfăcător 2 jaloane din cele 51 cuprinse în cererea de plată 2:

  • Jalonul 129 - Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW,
  • Pentru Jalonul 133 - Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.

De îndeplinirea ambellor jaloane, Ministerul Energiei era responsabil, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonatorul PNRR. MIPE a făcut aceste precizări în aprilie 2023, când ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene era Marcel Boloș, susținut de PNL, iar ministru al Energiei era Virgil Popescu, tot de la PNL. În prezent, la Energie a venit Sebastian Burduja, tot de la PNL, dar la MIPE este ministru acum Adrian Câciu, de la PSD.

În 18 aprilie 2023, MIPE a explicat public că, pentru îndeplinirea Jalonului 129 - Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, România urma să deruleze următoarele proceduri:

  • 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
  • 2 – Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
  • 3 – Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
  • 4- Derularea auditului de follow-up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
  • 5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor Comisiei Europene.

 De asemenea, pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, partea română s-a angajat să deruleze următoarele proceduri:

  • 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,
  • 2 – Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;
  • 3 – Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;
  • 4- Derularea auditului de follow-up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
  • 5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor Comisiei Europene.

Iată, însă, că măsurile anunțate anterior de guvern nu au dus la aprobarea celor două jaloane, evaluate acum la 53,56 de milioane de euro, din componenta de împrumuturi a tranșei a doua PNRR.

„România nu a furnizat în prezent informațiile necesare pentru ca Comisia să ajungă la o evaluare preliminară pozitivă asupra jalonului 129 și asupra jalonului 133” - a menționat Comisia Europeană în evaluarea preliminară de marți.

Exemple de jaloane îndeplinite în Cererea de plată 2:

Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114). Prin acest jalon se urmărește Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă. Prin modificarea OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, se introduce o excepție în privința amânării scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către Ministerul Energiei.

  •     Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Jalon 2);
  •     Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (Jalon 213);
  •     Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiției (Jalon 430). S-a modificat legea 361/2022 privind protecția avertizorilor în interesul legii.
  •     Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse Responsabil: Ministerul Educației (Jalon 477);
  •     Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 97);
  •     Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalități) pentru construcția, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 456);
  •     Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Jalon 144).

Calendarul tranșei a doua PNRR, cu întârzieri:

  • În 16 decembrie 2022, Comisia Europeană a primit de la Guvernul României cererea de plată numărul 2, în valoare totală de 3,22 miliarde de euro, cu tot cu avansul de 13% deja primit încă din anul 2021.Comisia și Guvernul au ajuns la un acord pentru prelungirea perioadei de evaluare a cererii de plată numărul 2 cu o lună și apoi evaluarea a fost suspendată 3 luni, 19 aprilie 2023.
  • 27 iunie 2023 - Comisia Europeană a adoptat evaluarea preliminară a cererii de plată 2, fără cele 2 jaloane considerate a fi îndeplinite nesatisfăcător.
  • Iulie 2023 - evaluarea preliminară va fi discutată și în Comitetul de Politici Economice, un board format din delegați ai statelor membre, ai Comisiei Europene și ai Băncii Centrale Europene, care contribuie la activitatea Consiliului Ecofin (miniștrii ai finanțelor și ai economiei din țările UE) și a Comisiei Europene.
  • Septembrie 2023 - Comitetul Economic și Financiar - este așteptat să adopte o opinie pozitivă asupra evaluării preliminare a Comisiei Europene privind cererea de plată 2 a României. Acest comitet este format din oficiali de rang înalt ai administrațiilor statelor membre, ai băncilor centrale ai Băncii Centrale Europene și ai Comisiei Europene. Comitetul Economic și Financiar oferă opinii la cererea Consiliului UE și a Comisiei Europene.
  • Septembrie 2022 - Comitetul de Comitologie MRR trebuie să dea o opinie pozitivă asupra deciziei Comisiei Europene de implementare a plății.
  • Septembrie 2023 - Comisia urmează să adopte decizia de implementare a plății.
  • Septembrie 2023 - Comisia Europeană este așteptată să execute plata tranșei a doua din PNRR către România. Dacă și în acel moment Comisia va considera că România nu a îndeplinit satisfăcător cele 2 jaloane rămase din cererea de plată 2, va suspenda plata celor  53,56 de milioane de euro pe partea de împrumuturi. Atunci, autoritățile române (Ministerul Energiei) vor avea la dispoziție 6 luni să rezolve și cele 2 jaloane, în caz contrar suma de  53,56 de milioane de euro, sub formă de împrumut, fiind pierdută de România.

Ce mai urmează în PNRR

Cea de-a treia cerere de plată în PNRR este întârziată. Aceasta trebuia să fie trimisă în primăvara anului 2023, dar a fost lăsată pentru vară.

Tranșa a treia va avea o valoare totală de 3,14 miliarde de euro, din care 2,04 miliarde de euro sprijin financiar nerambursabil și 1,09 miliarde de euro sub formă de împrumut.

Aprobarea cererii de plată este condiționată de îndeplinirea unui număr de 79 de jaloane/ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022, potrivit MIPE. Din totalul de 79 de Jaloane/Ținte care fac obiectul celei de-a treia cereri de plată, 55 erau îndeplinite, iar 24 erau în curs de îndeplinire, la jumătatea lunii iunie 2023.

Măsura reformării unor pensii speciale, cea mai grea reformă cerută pentru tranșa a treia PNRR, a fost adoptată luni de Camera Deputaților.

Potrivit surselor StartupCafe.ro, în anul 2023 România nu mi are timp să primească și banii din  cererea de plată 3 (încă nedepusă), trebuind să se mulțumească în acest an doar cu tranșa care vine în septembrie prin cererea de plată numărul 2, din fondurile PNRR.

Un alt proces important, pe care acum trebuie să-l coordoneze noul ministru al Proiectelor Europene Adrian Câciu, este renegocierea PNRR. Inițial, PNRR-ul României cuprindea fonduri de 29,2 miliarde de euro, dar acum va trebui să renunțe la 2,1 miliarde de euro, ca urmare a creșterii economice peste așteptări. În schimb, România urmează să introducă în Plan capitolele  REPowerEU, în valoare de 1,4 miliarde de euro, prin care se vor finanța în principal investiții în panouri fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei, capacități de hidroenergie etc.

De asemenea, ca urmare a evoluțiilor din regiune, cum este războiul din Ucraina, precum și a unor circumstanțe economice noi (cum este inflația mare), MIPE are în vedere să renegocieze PNRR și din alte puncte de vedere:

  • „Modificări de substanță a unor măsuri incluse în PNRR;
  •     Diminuarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor și jaloanelor cu menținerea alocării financiare pentru investiție, în urma creșterii prețurilor și/sau întreruperii lanțurilor de aprovizionare;
  •     Modificarea termenelor de realizare a țintelor și jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfășurării licitațiilor (ex: contestații)”.
  • plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii.

 

Parallax

Vizualizari
22424
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri