Dezvoltatorii imobiliari, obligați să asigure încărcătoare de mașini electrice în unele blocuri de locuințe (Proiect de ordonanță)

Dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să asigure și instalarea unor chargere pentru alimentarea mașinilor electrice în blocurile de locuințe noi, în anumite condiții, cerință care va fi impusă și proprietarilor de clădiri rezidențiale vechi, în cazul renovărilor majore - potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, marți, propunerea de OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul gestionării fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Adoptarea de către Guvern a acestor modificări de lege este condiție pentru cererea de plată numărul 2 din cadrul PNRR, care are o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, cu tot cu partea de prefinanțare (de 13%), bani europeni care ar urma să intre în România.

Una dintre măsurile prevăzute în proiectul de OUG este modificarea și completarea art. 15, alin (3) al Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, astfel:

„În cazul clădirilor rezidenţiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor rezidenţiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, precum și instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare 5 locuri de parcare, în următoarele cazuri:

• a) parcarea se situează în interiorul clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;
• b) parcarea este adiacentă clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării”

În prezent, art. 15, alin (3) din legea 372/2005 prevede obligația asigurării instalării „tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice”. Propunerea de OUG de la MIPE va adăuga astfel și obligația asigurării instalării stațiilor de alimentare EV.

O reformă dificilă, necesară pentru a putea obșine banii europeni PNRR, o reprezintă, însă, legea decarbonizării.

Astfel, Ordonanța de urgență propusă marți de MIPE prevede că „se amână scoaterea din exploatare/serviciu a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și se trec în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna Iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort”.

„Acestea pot fi inițial scoase din conservare și activate prin ordin al ministrului energiei, la solicitarea operatorului de transport și de sistem” - mai prevede propunerea de OUG, care modifică OUG 108 din 30 iunie 2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.

De asemenea, MIPE propune eliminarea art. 19 din OUG 108/2022:

„În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.

Măsurile se referă la grupurile energetice Turceni și Rovinari.

Descarcă de AICI proiectul de OUG privind decarbonizarea și construcțiile.

În paralel, luni, liderii coaliției de guvernare au depus un proiect de lege prin care modifică Legea avertizorilor de integritate, adoptată în decembrie anul trecut. În noua formă a fost eliminat un singur cuvânt - „temeinice”, din sintagma „indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”, potrivit HotNews.ro.

Într-un interviu acordat StartupCafe.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că neadoptarea acestor reforme ar costa România 1,4 miliarde de euro plus prefinanțarea aferentă din cadrul cererii de plată numărul 2, în valoare totală de 3,2 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Boloș a precizat că în următoarele 2 săptămâni vor vi luate măsurile cerute de Comisia Europeană pentru următoarea tranșă de sprijin PNRR.