Noi obligații pentru firmele din UE, inclusiv România, propuse la Bruxelles, pentru protecția denunțătorilor
Claudiu Zamfir

Noi obligații pentru firmele din UE, inclusiv România, propuse la Bruxelles, pentru protecția denunțătorilor

Thumbnail

Firmele din Uniunea Europeană, inclusiv România, ar urma să fie obligate să respecte noi reguli pentru protecția angajaților proprii sau a altor persoane care denunță anumite nereguli din interiorul societăților respective, potrivit unei propuneri de directivă inițiate luni de Comisia Europeană.

Propunerea de legislație se referă la toate firmele din Uniunea Europeană, inclusiv România, care au peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro, fiecare, aici intrând mai ales întreprinderile mijlocii și companiile mari, însă pot fi și firme mici care ar urma să intre sub incidența legislației propuse.

Pentru a putea fi aplicată, propunerea CE are nevoie să treacă de Parlamentul European și de Consiliul UE. După publicarea în Jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea un termen pentru transpunerea în legislațiile naționale a standardelor minime impuse de directivă.

Comisia Europeană susține că propunerea sa va oferi protecție sporită așa-numișilor „whistleblowers”, cunoscuți în limba română sub termenul de avertizori de integritate sau denunțători de nereguli din interiorul organizațiilor în care aceștia activează.

Aceste persoane ar urma să fie protejate cînd  trag semnalul de alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:

  • achizițiile publice;
  • serviciile financiare,
  • spălarea banilor și finanțarea terorismului;
  • siguranța produselor;
  • securitatea transporturilor;
  • protecția mediului; securitatea nucleară;
  • siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor;
  • sănătatea publică;
  • protecția consumatorului;
  • viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a sistemelor informatice,
  • concurență liberă,
  • impozitul pe profit și abuzurile din domeniu,
  • prejudicii aduse intereselor financiare ale UE (fonduri europene).

Comisia încurajează statele membre „să depășească acest standard minim și să creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția denunțătorilor de nereguli”.

Mecanisme și obligații clare pentru firme și alți angajatori

Toate firmele cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro ar urma să fie obligate să prevadă o procedură internă de tratare a rapoartelor înaintate de denunțătorii de nereguli.

Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10 000 de locuitori.

Mecanismele de protecție care urmează să fie instituite ar urma să includă:

  • canale de raportare clare, în interiorul și în exteriorul organizației, care să permită asigurarea confidențialității;
  • un sistem de raportare cu trei niveluri constând în:
  • canale interne de raportare;
  • raportarea către autoritățile competente, în cazul în care canalele interne nu funcționează sau nu ar fi rezonabil să se presupună că vor funcționa (de exemplu, în cazul în care recurgerea la canalele interne ar putea compromite eficacitatea acțiunilor de investigare întreprinse de autoritățile responsabile),
  • raportarea către publicul larg sau către mass-media, în cazul în care nu se ia nicio măsură adecvată ca urmare a raportării neregulilor prin intermediul altor canale sau în cazul în care interesul public este expus unui pericol iminent sau vădit sau în cazul unui risc de daune ireversibile;
  • obligațiile autorităților și ale societăților de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele denunțătorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de 3 luni în cazul în care denunțătorul a utilizat canalele interne de raportare;
  •  prevenirea riscului de represalii și o protecție eficace: toate formele de represalii sunt interzise și ar trebui să fie sancționate.

În cazul în care denunțătorul de nereguli este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate (de exemplu, măsuri de încetare a hărțuirii la locul de muncă sau de evitare a concedierii). În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva denunțătorului neregulilor.

Denunțătorii de nereguli vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor.

Propunerea protejează actele responsabile de denunțare de nereguli, care au drept scop real apărarea interesului public. Prin urmare, propunerea include garanții menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației. Persoanele care fac obiectul semnalării transmise de un denunțător de nereguli beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție, de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și de dreptul la apărare.

 

Scandalurile Cambridge Analytica-Facebook și Volkswagen, invocate de CE

Comisia Europeană spune că a venit cu aceste propuneri pentru a întări protecția denunțătorilor, pe fondul recentelor scandaluri, cum sunt Dieselgate, LuxLeaks și Panama Papers sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge Analytica.

Executivul UE consideră că în prezent protecția acordată denunțătorilor de nereguli este prea fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru denunțătorii de nereguli. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați, mai spune sursa citată.

Denunțătorii de nereguli pot contribui la detectarea, investigarea și sancționarea încălcărilor dreptului Uniunii - mai crede Comisia. Ei joacă un rol important și prin faptul că permit jurnaliștilor și presei libere să își exercite rolul fundamental care le revine în democrația noastră. Iată de ce denunțătorii de nereguli au nevoie de o protecție adecvată împotriva actelor de intimidare și/sau a represaliilor, mai arată sursa citată.

Cetățenii care dezvăluie activități ilegale nu ar trebui să fie sancționați ca urmare a acțiunii lor. În schimb, CE avertizează că, în realitate, prețul pe care denunțătorii îl plătesc în numeroase cazuri pentru semnalarea de nereguli constă în periclitarea locului de muncă, a reputației sau chiar a sănătății lor: 36 % dintre lucrătorii care au semnalat abateri au suferit represalii, după cum reiese din ancheta întreprinsă la nivel mondial cu privire la etica în lumea afacerilor (Global Business Ethics Survey, 2016).

Protecția denunțătorilor de nereguli va contribui, de asemenea, la garantarea libertății de exprimare și a libertății mass-mediei și este esențială pentru apărarea statului de drept și a democrației în Europa - consideră „Guvernul” Uniunii Europene.

Prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans a declarat: „Nimeni nu ar trebui să fie pedepsit pentru că a făcut ceea ce trebuie. De asemenea, propunerile prezentate astăzi protejează și persoanele care acționează ca surse de informații pentru jurnaliștii de investigație, contribuind la garantarea protecției libertății de exprimare și a libertății presei în Europa”.

Parallax

Vizualizari
1108
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings