VIDEO Reprezentant al patronilor IMM: Modificările de taxe anunțate de guvern ne bulversează, s-ar putea închide firme din anumite domenii. Inventarul măsurilor anuțate de Guven
Claudiu Zamfir

VIDEO Reprezentant al patronilor IMM: Modificările de taxe anunțate de guvern ne bulversează, s-ar putea închide firme din anumite domenii. Inventarul măsurilor anuțate de Guven

Thumbnail

Modificările fiscale și majorarea salariului minim pe economie, anunțate de Guvern pentru anul 2018, bulveresează firmele românești, iar firme din anumite domenii s-ar putea închide ca urmare a trecerii la impozit pe cifra de afaceri, a declarat, vineri, pentru StartupCafe.ro, Florin Jianu, președintele celei mai mari organizații de patroni de firme mici și mijlocii (IMM) din România.

    Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) critică majorarea pragului cifrei de afaceri la încadrarea ca microîntreprindere de la 500.000 de euro pe an la 1 milion de euro. El consideră că trecerea de la impozitul pe profit de 16% la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de 1%, ar putea conduce la închiderea unor firme din domenii cu rulaj mare de bani, dar cu profituri mici, cum ar fi: agenții de turism, revânzători, transport, fabricare în sistem lohn.

    ”Am încercat să întrebăm în diverse sectoare. Unele sectoare sunt afectate, cum este turismul, unde marja de profit este foarte mică. Vorbesc de revânzători, agenții de turism. Comisionul în turism este undeva la 5-6%, care conține și TVA și alte cheltuieli pentru angajați, sedii etc. Deci acest 1% pe cifra de afaceri s-ar putea să închidă firme din acest domeniu. Mai sunt și alte domenii afectate: transportul sau lohnurile” - a spus Jianu, pentru StartupCafe.ro.

    El a menționat că Guvernul ar fi trebuit să facă testul IMM-urilor și alte evaluări înainte de aceste măsuri, care lipsesc în acest moment.

    ”Încă nu putem evalua pentru că nu avem o evaluare de impact și nu avem o evaluare a testului IMM. Guvernul nu a făcut acest lucru și încă nu știm. Pentru ridicarea pragului de încadrare ca microîntreprindere de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, cifra de afaceri, s-a făcut o analiză de impact și rezultatele au fost atunci pozitive. Acum nu știu. Eu aș evalua-o acum ca o măsură neutră. Dar din multitudinea măsurilor propuse de modificare a Codului fiscal să ai o măsură neutră și toate celelalte negative nu cred că ajută” - mai spus liderul Consiliului IMM-urilor.

    De asemenea, Florin Jianu, care a fost și ministru pentru mediul de Afaceri la începutul anului, în guvernarea PSD-ALDE, a acuzat lipsa de predictibilitate a principalelor măsuri anunțate de Guvern pentru anul 2018: mutarea celei mai mari părți a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și majorarea salariului minim pe economie.

    El are 5 obiecții aici:

    • ”Mai sunt două luni până la sfârșitul anului și Guvernul vine cu propuneri însemnate de modificare a Codului fiscal în ultimele 2 luni ale anului. Există o obligativitate a legii ca modificările fiscale să nu fie introduse mai devreme de 6 luni în economie. Este un prim aspect care bulversează mediul de afaceri.

     

    • În al doilea rând, niciuna dintre măsurile propuse nu aduce plusvaloare mediului de afaceri. E clar că toate sunt gândite să aducă mai mulți bani la bugetul de stat, dar nu ajută în niciun fel mediul de afaceri

     

    • Al treilea lucru: creșterea salariului minim pe economie... Comisia Europeană cere de ani de zile existența unui mecanism de stabilire a salariului minim. A fost o cerință de țară neîndeplinită. Acum vine Guvernul și spune să fie salariul minim 1.900 de lei (...).

     

    • Această mutare a contribuțiilor de la angajator la angajat nu aduce nimănui o valoare adăugată. Sunt 6 milioane de contracte de muncă și vor trebui schimbate.

     

    • Acum a apărut acea taxă de solidaritate, rebotezată în contribuție... Toate aceste contribuții, fonduri se găsesc în acest moment în gândirea a ceea ce înseamnă contribuțiile pentru angajator. După ce a comunicat că mută toate contribuțiile în sfera angajatului, Guvernul a realizat că nu poți să le muți pe toate, că există cel puțin o contribuție - acel fond pentru creanțele salariale, adică pentru firmele care intră în procedură de insolvență sau incapacitate de plată, statul poate să plătească salariile o perioadă - aceea, printr-o directivă europeană este obligatoriu să fie în sarcina angajatorului sau a statului, nu poate fi în sarcina angajatului. Or, toate aceste fonduri, înainte de această propunere de modifcare, aveau destinații foarte clare: pentru creanțele salariale, pentru concediile de sănătate, pentru asigurarea pentru accidente și boli profesionale. Deci fiecare dintre ele se știa unde merge.

    Inventarul măsurilor anunțate de Guvern pentru 2018

    Reamintim că joi Guvernul a anunțat că va lua o serie de măsuri cu intrare în vigoare din anul 2018, pe care le-a discutat deja în primă lectură:

    • Majorarea numărului microîntreprinderilor care să plătească impozit de 1% pe veniturile realizate în loc de impozit pe profit de 16%. Ar urma să fie crescut plafonul de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

     

    • Includerea, în acest sistem (al impozitului pe venitul microîntreprinderilor) a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;

     

    • Includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale);

     

    • Sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA va fi posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor  evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

     

    • Se mai propune și extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool și produse din tutun.

     

    • Guvernul mai are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii, (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse.

     

    • Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

    - de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,   
    - de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

    • Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

     

    • Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;

     

    • Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă. Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

    1. contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:

        a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;

        b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

        c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

    2. contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

    3.  contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

     

    • Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

    - CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

    -  o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.  

     

    • Se va introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii - datorată de  angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.    

     

    • Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

     

    • Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

     

    • În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

     

    • Salariul minim brut pe tara va crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de Hotărâre discutat în primă lectură, în ședința de joi a Executivului. În condițiile în care salariul brut va conține și contribuțiile transferate de la angajator la angajat, valoarea de 1.900 de lei ar fi echivalentă cu un salariu minim brut de 1.550 de lei în condițiile din prezent, din câte a declarat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.
    Parallax

    Vizualizari
    3226
    Conţinut
    Parerea ta despre articol
    Adauga comentariu

    - Ultimele știri -

     

      Ultimele știri

     

    Cookie Settings