Consultantul fiscal Adrian Bența: Declarația unică și impozitarea veniturilor din Bitcoin și alte criptomonede
Claudiu Zamfir

Consultantul fiscal Adrian Bența: Declarația unică și impozitarea veniturilor din Bitcoin și alte criptomonede

Thumbnail

Consultantul fiscal Adrian Bența a realizat, marți, o analiză pentru cititorii StartupCafe.ro și HotNews.ro, privind impozitarea veniturilor din tranzacții cu Bitcoin, Ethereum, Ripple și alte criptomonede în România, în condițiile în care miercuri, 31 iulie 2019 este ultima zi de depunere a declarației unice.

Iată mai jos analiza completă realizată de Adrian Bența - Declarația unică și impozitarea veniturilor din Bitcoin și alte monede:

Thumbnail
Adrian Benta

La începutul anului, în luna ianuarie 2019, cu ocazia aprobării în Parlamentul României a uneia dintre multiplele ordonanțe de modificare a Codului fiscal a fost adoptată legea de aprobare a procedurii de impozitare a câștigurilor din criptomonede - Bitcoin, Ethereum și alte monede virtuale – Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 ce modifică Codul fiscal.

Potrivit acestei legi, persoanele fizice ce realizează câștiguri din criptomonedă vor depune declarația unică pentru declararea bazei de calcul a impozitului pe venit, iar procedura de impozitare este aferentă veniturilor din alte surse - art. 114 și art. 116 din Codul fiscal.

Legiuitorul se dorește a fi și generos în sensul că NU sunt supuse impozitării câștigurile din astfel de tranzacții ce nu depășesc suma de 200 lei per tranzacție cu condiția ca valoarea anuală cumulată a astfel de câștiguri să nu depășească într-un an suma de 600 lei.

Impozitul este în procent de 10%, iar în rubricația declarației unice ce are termen de depunere 31 iulie 2019 pentru veniturile din anul trecut se va completa categoria veniturilor din ale surse.

Cam aceasta este din punct de vedere normativ, însă practica trebuie înțeleasă, astfel:

  • în primul rând se impozitează câștigul din tranzacții cu monedă electronică, adică suma profitului realizat, diferența dintre veniturile din monedă electronică și cheltuielile aferente. Astfel, o primă întrebare este când se realizează un venit dintr-o criptomonedă. Simpla achiziție și deținere a unei criptomonende ne duce la realizarea unui venit? Fluctuația acestei criptomonede duce la venituri sau reducere de venituri în funcție de prețul pe care l-am putea obține la un moment dat?

Pentru a decide acest fapt, pornim de la un comunicat de presă al Băncii Naționale a României din data 11 martie 2015 ce stabilește:

„Moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică.”

Prin urmare, o criptomonedă nu este considerată o monedă în conceptul clasic, astfel minarea după ciptomonedă sau achiziția de criptomonedă, respectiv deținerea reprezintă  o achiziție de active necorporale, iar venitul se va realiza la cesiunea acestor active necorporale, când se încasează un preț într-o valută sau într-o monedă oficială. Pentru transformarea în lei, în scopul stabilirii impozitului, se va ține cont de cursul valabil al BNR de la momentul încasării prețului într-o monedă recunoscută.

Din punctul de vedere al cheltuielilor, legiuitorul nu este generos în reglementări suplimentare, astfel că într-o zonă minimă de raționament profesional prin cheltuieli aferente câștigului din criptomonedă vom înțelege în primă instanță cheltuielile cu achiziția criptomonedei. Desigur, pentru că fiscalitatea are și ea farmecul ei, este obligația persoanei fizice interesate să dețină documentele justificative pentru a arăta nivelul cheltuielilor aferente câștigului din criptomonedă.

În mod implicit, lipsa documentelor justificative aduce o impozitare superioară pentru că toate veniturile se transformă în câștig.

Dacă suntem și în situația de a efectua activitate de minerit, avem o cheltuială deosebită cu consumul de energie electrică, sau cu amortizarea calculatoarelor, fapt pentru care ar trebui să utilizăm o contabilitate a costului cu minarea.

Cum toate aceste proceduri nu sunt reglementate la nivelul unei persoane fizice neobișnuite, atunci va trebui să facem puțină abstracție de aceste cheltuieli, deși ele sunt reale și există.

În cazul fericit în care în anul anterior câștigurile din criptomonedă depășesc suma de 22.800 lei (1.900 lei salariul minim în 2018 x 12 luni), câștiguri cumulate și cu alte venituri extrasalariale, cum ar fi venituri din chirii, dividende, activități independente, se datorează contribuție la sănătate în procent de 10% din salariul minim brut, mai exact suma de 2.280 lei. Desigur, această contribuție la sănătate se plătește chiar dacă persoana respectivă este deja salariată, pentru că așa este în fiscalitate după cum v-am mai spus.

Mai avem o singură observație din punctul de vedere al TVA avem o decizie a Curții Europene de Justiție C 264/2014 David Hedqvist prin care Curtea Europeană de Justiție stabilește că schimbul de monedă electronică într-o monedă clasică nu este supusă TVA.

Citește și:

Noul impozit 2019 pe Bitcoin, Ethereum și alte monede virtuale, în România

Vizualizari
2220
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings