Claudiu Zamfir

Consiliul IMM: 70.000 de microîntreprinderi vor trece la impozit de 16% pe profit, dacă va scădea pragul cifrei de afaceri la 250.000 EUR

calculator-pix-dreamstime

Aproximativ 70.000 de firme care plătesc în prezent impozit de 1% pe venitul microîntreprinderii vor trece la impozit de 16% pe profit, dacă Guvernul va scădea pragul cifrei de afaceri de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, de încadrare ca micro - estimează Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), principala federație de patroni IMM.

Președintele Consiliului IMM, Florin Jianu, a avertizat, joi, într-o conferință, că trecerea acestor microîntreprinderi la impozit pe profit de 16% ar putea genera, de fapt, mai puține venituri la bugetul de stat.

„Se propune reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Din calculele noastre, vor fi afectate în jur de 70.000 de microîntreprinderi din totalul de 600.000, iar aceste microîntreprinderi aduceau la buget în total 400 de milioane de lei. Acest venit era sigur. În momentul în care treci la 16% impozit pe profit, vom vedea consecințele” - a spus Jianu.

În sectorul hotelier, el a avertizat și asupra faptului că o eventuală eliminare a voucherelor de vacanță pentru bugetari ar conduce, de fapt, la scăderea veniturilor la bugetul de stat.

„Dacă se renunță la voucherele de vacanță, e o mare greșeală. Aceste vouchere au scos din economia neagră zeci de mii de operatori HoReCa. În primul semestru de intrare în vigoare a voucherelor de vacanță, s-au autorizat 30.000 de operatori HoReCa ce lucrau la negru” - a mai afirmat Jianu.

Florin Jianu (Consiliul IMM): Nu mai e nevoie de scutirea de impozit în IT

Președintele Consiliului IMM, Florin Jianu, a mai spus că Guvernul trebuie să mențină facilitățile fiscale aplicate lucrătorilor din construcții, agricultură și industria alimentară. În schimb, el este de părere că scutirea de impozit pe salariile unor lucrători din sectorul IT nu mai este necesară.

„Salariile în construcții nu sunt atât de mari. Salariul mediu brut în construcții este undeva la 5.000 de lei. Cele mai mari salarii, de peste 11.000 de lei, sunt în sectorul IT și aici suntem de acord cu toții că această facilitate, care este de 10 ani, și-a atins maximumul. În momentul în care salariile din IT sunt pe locul I în economie, e clar că nu mai ai nevoie de această facilitate” - a spus Jianu.

De asemenea, patronii IMM propun guvernanților să dea afară din funcționarii din administrația centrală și locală și să introducă un impozit suplimentar marilor companii, pentru a acoperi deficitul bugetar și a păstra facilitățile fiscale pentru microîntreprinderi și angajații din construcții, agricultură și industrie alimentară.

Vali Priceputu, vicepreședinte CNIPMMR, a propus astfel un set de variante pentru Guvern.

  • „Propunerile noastre sunt de a se umbla la cheltuieli. Reforma în administrația publică locală și centrală trebuie neapărat făcută. Dacă reducem cheltuielile acolo, vom avea un plus.
  • A doua soluție: impozitarea marilor companii. Nu înțelegem de ce, când vorbim despre măsuri fiscale, ele ne  sunt aplicabile doar nouă.
  • A treia chestiune pe care ar trebui să ne bazăm sunt fondurile europene. Avem 6 luni în care nu s-a întâmplat absolut nimic. Închipuiți-vă ce s-ar fi întâmplat ca banii din Fondul de modernizare să ajungă la fermieri și 750 de milioane de euro să fie investiți în energie verde”.

„În legătură cu ridicarea facilităților în cele două domenii - construcții și agricultură - poziția Consiliului IMM este foarte simplă: Nu negociem. Avem un acord cu Guvernul României, valabil până în anul 2028, și atunci putem să discutăm orice. Până în 2028, așteptăm ca Guvernul să-și țină promisiunile și să ne lase să ne desfășurăm activitatea așa cum am făcut-o și până acum. Motoarele nu trebuie încetinite. Avem soluții, propuneri de reducere a deficitului, dar în niciun caz nu putem să discutăm despre ceva ce am câștigat deja” - a mai spus vicepreședintele Consiliului IMM.

De asemenea, patronii IMM se tem și de eventualitatea creșterii TVA în sectorul HoReCa.

„Acest TVA, dacă se aplică, de la 9% la 19%, va ucide toată industria. Nu România a inventat această deducere de TVA pentru HoReCa, ea funcționează pentru toate țările la nivel european, Germania are 7%, Austria are 6%. Dacă noi vom majora la 19%, o să urcăm pe podium, o să fim a treia națiune din Europa, după Danemarca și Marea Britanie. Am avut anul 2020 cu pandemie, am avut 2021 cu 7 luni de restricții, cu promisiuni de ajutoare pe HoreCa2, care au fost numai promisiuni, fiindcă nu a mai fost bugetul necesar. Cât am mai supraviețuit din industrie, am încercat să reconstruim industria ospitalității în România, iar pe final de 2022 am sărit cu TVA de la 5% la 9%. Au trecut 6 luni, nu avem predictibilitate, nu știm cum să ne facem bugetul de venituri și cheltuieli, fiindcă eu, dacă plătesc cu 10 procente mai mult, pot să mor. Este o industrie pe care probabil cineva vrea să o distrugă. Vreau să cerem și noi acele facilități fiscale de care colegii noștri au avut parte în agricultură, industrie alimentară, construcții. Noi ne simțim discriminați că nu am avut parte de aceste facilități și avem nevoie de ele” - a spus Călin Cozma, președintele executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR).

Totodată, patronii IMM au exclus orice fel de modificări fiscale pe parcursul anului 2023.

„Nu faci modificări în timpul exercițiului fiscal, pentru că vorbim de bugete, de contracte ale companiilor, de imposibilitatea schimbării contractelor de către întreprinzători. Apelul nostru la rațiune este și că nu trebuie să crești taxele când încetinesc motoarele economiei. Consumul încetinește, producția industrială încetinește, iar aceste măsuri de creștere a TVA, de modificare a taxelor pe domeniile care au tras economia - agricultura, construcțiile - vor avea efect de bumerang. Vom vedea economia în recul, un consum scăzut, încetinirea creșterii economice” - a conchis liderul Consiliului IMM, Florin Jianu.

Reprezentantul antreprenorilor IMM a criticat și lentoarea procesului de lansare a absorbției fondurilor europene din Cadrul Financial Multianual 2021-2027.

„Din perioada de programare 2021-2027, din 490 de apeluri câte a spus Guvernul că va lansa în acest an și 36,8 miliarde de euro care ar trebui atrași în economie, în acest moment nu este niciun apel deschis din fondurile europene 2021-2027 și niciun euro atras în economie. Deficitul ar fi fost mult mi mic dacă măcar o treime din această sumă - 10 miliarde de euro - am fi reușit să-i atragem în economie” - a afirmat Jianu.

Reamintim că deficitul bugetar pe primele 5 luni ale anului 2023 se situează șa 2,32% din PIB, peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2022, când era 1,48% din PIB.

 

Parallax

Vizualizari
8471
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Simo
Lia
Dar pensiile speciale, de ele este nevoie ? Toti dati in IT, atata puteti....
poza de profil
Dumitru
Ion
Bună ziua domnule Jianu, știu că reprezentați antreprenorii ,care presupun că vă plătesc pentru asta,de mult timp:nu am observat decât un bla,bla..,se cuvenea la ultima dv postare și o soluție , fața de obrăznicia celor de la putere,dacă nu cumva le sunteți dator-se vor înregistra atâtea firme cât să cuprindă plafonul gândit de guvernanți,este mult mai ieftin, indiferent de val acestuia -lăsa-ți pe cei care au curaj să spună asta celor de la putere?

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri