Noi reglementări în comerț: Standard dublu la alimente și alte practici incorecte, inclusiv online, combătute în UE
Claudiu Zamfir

Noi reglementări în comerț: Standard dublu la alimente și alte practici incorecte, inclusiv online, combătute în UE

Thumbnail

Uniunea Europeană avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite practici incorecte din comerț și producție, cum ar fi cazurile în care aceleași branduri internaționale introduc produse cu calități inferioare în anumte state UE față de altele. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns recent la un acord privind proiectul de directivă europeană care ar urma să prevină dublul-standard al produselor în UE, precum și o serie de practici netransparente și înșelătoare în comerțul online.

Proiectul de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE acoperă modifică Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor.

Proiectul mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial al UE. Apoi România și celelalte state membre UE vor fi obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementpri interne prin care să se aplice prevederile directivei.

Cea mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referp la suspiciunile de dublu standard mai ales la alimente. Cehia, Slovacia, Polonia și alte state est-europene s-au plâns că mari companii de produse alimentare ar fi introdus pe piețele din Europa de Est aceleași branduri, dar cu calități inferioare față de cele vîndute pe piețele vest-europene.

În urma acestei controverse, Comisia Europeană a propus proiectul de directivă, care, în forma convenită de Parlamentul European cu Consiliul UE, prevede:

„Autoritățile competente ar trebui să evalueze dacă această diferențiere este ușor de identificat de către consumatori, analizând disponibilitatea și caracterul adecvat al informațiilor. Este important ca consumatorii să fie informați cu privire la diferențierea mărfurilor datorită unor factori legali și obiectivi. Comercianții ar trebui să fie liberi să furnizeze astfel de informații în moduri diferite, care permit consumatorilor să acceseze informațiile necesare. Alternatove la furnizarea de informații pe eticheta mărfurilor ar trebui, în general, să fie preferate de comercianți. Ar trebui respectate normele sectoriale relevante din Uniune și normele privind libera circulație a mărfurilor” - se arată în proiectul de directivă convenit.

În România, autoritatea competentă este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Ce mai spune Consiliul UE că va aduce nou proiectul de directivă în comerț:

  • sporirea armonizării și simplificarea unor criterii utilizate pentru a determina nivelul sancțiunilor pentru încălcările legislației UE în materie de protecție a consumatorilor;
  • dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori atunci când aceștia sunt afectați de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul agresiv, cu condiția ca aceste măsuri să fie proporționale, eficace și să nu afecteze aplicarea altor măsuri reparatorii de care pot beneficia consumatorii în temeiul dreptului național sau al UE;
  • sporirea transparenței tranzacțiilor online, în special în ceea ce privește utilizarea recenziilor online, personalizarea prețurilor pe baza unor algoritmi sau clasificările mai bune datorate „includerilor plătite”;
  • obligația piețelor online de a informa consumatorii dacă comerciantul răspunzător într-o tranzacție este vânzătorul și/sau însăși piața online;
  • protecția consumatorilor în ceea ce privește serviciile digitale „gratuite”, și anume serviciile digitale pentru care consumatorii nu plătesc, dar furnizează date cu caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, conturile de pe platformele de comunicare socială și cele de poștă electronică;
  • informații clare pentru consumatori în cazul unei reduceri a prețurilor;
  • eliminarea sarcinilor disproporționate, precum obligația de a utiliza mijloace de comunicare depășite, impuse întreprinderilor de legislația în vigoare;
  • clarificări privind libertatea statelor membre de a adopta norme de protecție a intereselor legitime ale consumatorilor în ceea ce privește unele practici de marketing sau de vânzare deosebit de agresive sau înșelătoare în contextul vânzărilor în afara spațiilor comerciale;
  • clarificări cu privire la modul în care statele membre ar trebui să abordeze practicile de marketing înșelătoare privind produsele „cu dublu standard de calitate”.
Vizualizari
2613
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu