Noi domenii în care firmele pot lucra cu zilieri: Restaurante, baruri, catering

Firmele din România pot lucra cu zilieri în noi domenii, printre care afacerile cu restaurante, baruri, catering, potrivit unor modificări de lege care au intrat în vigoare recent.

Ordonanța de urgență 29/2019 a modificat Legea 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Potrivit consultanților Monica Țariuc și Gabriela Ilie, de la Deloitte, a fost extinsă lista domeniilor în care firmele pot utiliza munca necalificată cu caracter ocazional, precum și durata acesteia.

Printre domeniile adăugate se numără organizarea expoziţiilor, târgurilor şi congreselor,  restaurante, baruri, catering pentru evenimente.

Lista completă a activităților care pot fi desfășurate ca muncă necalificată cu caracter ocazional:

• a) agricultură, vânătoare și servicii anexe - diviziunea 01;
• b) silvicultură, cu excepția exploatări forestiere - diviziunea 02;
• c) pescuit și acvacultură - diviziunea 03;
• d) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor - grupa 823;
• e) publicitate - grupa 731;
• f) activități de interpretare artistică - spectacole - clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică - spectacole - clasa 9002 și activități de gestionare a sălilor de spectacole - clasa 9004;
• g) creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale - clasa 0149;
• h) activități de alimentație (catering) pentru evenimente - diviziunea 5621;
• i) activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare - clasa 8130;
• j) restaurante - clasa 5610;
• k) baruri și alte activități de servire a băuturilor - clasa 5630;
• l) activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale - clasa 9140.

Activitățile de manipulare mărfuri și activitățile de curățenie și întreținere se prestează numai în domeniile de activitate prevăzute în lista de mai sus.

Durata prestării activității ocazionale

Potrivit Legii nr. 52/2011, un zilier nu poate presta servicii pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Ca exceptie, această regulă nu este aplicabilă celor care prestează activități în domeniul agriculturii, pe lângă celelalte domenii de activitate prevăzute anterior, respectiv

• (i) creşterea animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor,
• (ii) activităţile sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate,
• (iii) domeniul viticol.  

În aceste cazuri, perioada în care un zilier are dreptul să presteze activitate poate să fie de până la 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic la același beneficiar.

Registrul electronic de evidență a zilierilor și obligațiile firmei beneficiare

Registrul electronic de evidență a zilierilor, ținut de Inspecția Muncii  se înființează la data de 20 decembrie 2019.

Beneficiarul va avea următoarele obligații cu privire la Registrul electronic de evidență a zilierilor:

a) să înfiinţeze, să completeze şi să transmită Registrul electronic de evidenţă a zilierilor conform metodologiei şi modelului stabilite prin ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale;  
b) să înregistreze în ordine cronologică toți zilierii cu care exercită activități cu caracter ocazional;
c) să transmită Registrul electronic de evidenţă a zilierilor inspectoratului teritorial de muncă, zilnic, înainte de începerea activităţii de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul;   
d) să prezinte Registrul electronic de evidenţă a zilierilor organelor de control abilitate.

Veniturile realizate din activitatea prestată de zilier

Se aduc clarificări asupra prevederilor Legii 227/2015 privind Codul fiscal, referitor la obligațiile fiscale aplicabile angajaților zilieri.

În acest sens, remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri va fi inclusă în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale datorate bugetului de asigurări sociale de stat în cazul persoanelor care obțin venituri din salarii. Calculul, reținerea, declararea și plata obligațiilor fiscale pentru veniturile din salarii obținute de zilieri cad în sarcina beneficiarului.

Pentru zilieri, NU se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25% din brut).

Zilierul nu are calitate de asigurat în sistemul de sănătate, în sistemul pentru accidente de muncă și boli profesionale.

• În cazul în care zilierul își dorește să se asigure în sistemul de asigurări sociale de sănătate, poate depune voluntar declarația unică și achita obligațiile fiscale până la termenul de 15 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuția.
• În cazul în care se produce un accident de muncă sau o boală profesională, beneficiarul (firma) are obligația să suporte cheltuielile aferente îngrijirilor medicale necesare;

S-a eliminat condiția acordării remunerației brute orare stabilite de părți înainte de semnarea în Registru de evidență de către zilier și beneficiar, aceasta urmând a fi acordată la finalul fiecărei zi de lucru sau la sfârșitul săptămânii.

Suplimentar, s-a introdus un nou punct referitor la contribuția de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri sub plafonul prevăzut de lege sau care nu realizează venituri, precum și prevederi suplimentare referitoare la datele utilizate în calculul obligațiilor fiscale în vederea depunerii declarației unice.

Consultă AICI forma actualizată a Legii 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, modificată prin OUG 29/2019.

Deloitte by Claudiu on Scribd