Controale fiscale: Contribuabilii români se plâng de volumul mare de documente cerut de inspectori

Aproape 70% dintre contribuabili se plâng de volumul mare de documente solicitat de către inspectori în timpul controalelor fiscale și peste 57% spun că acestea nu sunt analizate cu atenție, potrivit unui sondaj EY România.

Controlul fiscal în România rămâne o „sperietoare” pentru contribuabili, conform studiului, care mai arată că motivul ține de premisa de la care pornesc autoritățile de control în verificările lor.

Este imposibil ca toate documentele, înregistrările, încasările și plățile contribuabilului să fie corecte, astfel că este inevitabilă impunerea de taxe și impozite suplimentare.

De-a lungul timpului, contribuabilii români s-au confruntat cu diverse situații, generic denumite „nereguli de procedură”, atunci când au trecut prin controalele ANAF.

Conform studiului, încrederea contribuabilului român în buna-credință a inspectorilor s-a dregadat în timp, din motive ce țin de: 

• Rea-credință din partea autorităților. Faptul că în aproape 40% din cazuri contribuabilii au avut inspecții începute în luna decembrie, fără nicio intenție din partea inspectorilor de a desfășura realmente activitatea de control.
• Nerespectarea termenului de preaviz. În aproape 20% din cazuri, acest termen nu a fost respectat de către autoritățile de control.

În aproape 40% din cazuri inspectorii nu au prezentat legitimația, ordinul de serviciu și/sau actual de delegare de competență.

Totuși, atunci când le-au prezentat, 43% dintre aceștia nu au permis contribuabilului să le fotocopieze, arată studiul. 

În 38% din cazuri, contribuabililor nu li s-a permis să fie însoțiți de consultanți fiscali externi, iar în 44% dintre cazuri nu li s-a permis să aducă avocați la discuțiile cu echipa de inspecție.

Totul deși în Codul de procedură fiscală este prevăzut dreptul contribuabilului de a beneficia de asistență de specialitate.

În 24% din cazuri, echipa de inspecție nu a ținut cont de rezultatele din controlul sau controalele anterioare și nici nu au argumentat de ce nu fac acest lucru, deși prin Codul de procedură inspectorii fiscali sunt obligați să țină cont de rezultatele anterioare, iar în caz contrar să argumenteze de ce nu se conformează acestei obligații.

În 75% dintre inspecții, deși a fost vorba despre un control prin sondaj, inspectorii nu au stabilit împreună cu contribuabilul un prag de semnificație pentru tranzacțiile ce urmau să fie analizate.

Rezultatele sondajului relevă și problema documentelor netraduse – în 74% din cazuri inspectorii nu au acceptat documente în alte limbi decât limba română.

Alte rezultate ale sondajului:

• În 37% din cazuri, contribuabilii consideră că inspecția a fost suspendată nejustificat de către inspectori.
• În 24% din cazuri, inspecția a fost suspendată pentru ca inspectorii să analizeze dosarul prețurilor de transfer, ceea ce este nelegal, pentru că analiza respectivă nu se poate face decât în timp ce inspecția se află în desfășurare.
• În 24% din cazuri, inspecția a fost suspendată după împlinirea termenului maxim de desfășurare a inspecției, ceea ce nu este legal deoarece suspendarea poate interveni doar în timp ce inspecția se află în desfășurare, nu după ce ea ar trebui să înceteze.
• În 50% din cazuri, contribuabilii au semnalat că activitatea de inspecție nu a fost reluată imediat, ci după o perioadă de timp, ceea ce a prelungit nejustificat durata controlului. În practică, inspecția durează mult – deși termenul maxim este de 180 de zile, 47% din contribuabili susțin că inspecția asupra lor a durat 1-2 ani, ceea ce le afectează activitatea economică, întrucât sunt nevoiți să fie permanent la dispoziția inspectorilor.

25% din contribuabili spun că li s-au cerut documente și informații de către echipa de inspecție în timp ce controlul era suspendat, deși legea o interzice.

În aproape jumătate din cazuri (46%), nu s-a ținut cont de jurisprudența națională sau europeană, în general cu motivarea că nu este vorba despre spețe identice. În peste jumătate (52%) din cazuri, discuția finală a fost doar o formalitate și nu a existat un dialog adevărat cu echipa de control, ci doar un monolog al acesteia.

Sondajul a inclus 75% mari contribuabili, 15% contribuabili mijlocii și 10% contribuabili mici.