Răzvan Tătaru

CONAF: 4 din 5 firme din România nu sunt consultate când statul crește taxele

Femeie de afaceri care calculează taxe

Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim și alte decizii care țin de legislația economică, potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, StartupCafe.ro.

CNIPMMR și Concordia, cele două mari confederații patronale din România, au încercat să stopeze creșterile de taxe, însă fără succes. Forța patronatelor din România este una anemică, raportat la dimensiunea economiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames, la comanda CONAF.

În timp ce sindicatele sunt reprezentate de numai puțin de 5 confederații în cadrul Consiliului Tripartit (guvern/sindicate/patronate), mediul privat este susținut de numai două confederații (Concordia și CNIPMMR) care împreună reprezintă în jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariați din sectorul privat/patroni din România.

Cine reprezintă restul de 84,81% dintre salariații din sectorul privat?

„Din păcate, mediul de business are o reprezentare prea puțin relevantă în relația cu autoritățile, cu sindicatele în cadrul Consiliului Tripartit, acolo unde se discută despre salariului minim garantat în plată, despre proiectele de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental, despre solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate și diferendelor de natură socială şi economică. Rezultatul îl vedem cu toții atunci când deciziile administrative ne afectează business-ul”, spune Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Prin noua lege a dialogului social, 367/2022, legiuitorul a ales să abroge în mod expres Legea privind dialogul social nr. 62/2011, o măsură necesară, având în vedere numeroasele modificări aduse de noua lege.

Noul act normativ reglementează detaliat instituția reprezentantului salariaților, aduce modificări privind drepturile și reprezentativitatea organizațiilor sindicale, readuce în cadrul legislativ contractul colectiv de muncă la nivel național și prevede obligația negocierii colective pentru mai mulți angajatori.

Potrivit legii, din cadrul Consiliului pot face parte doar confederațiile patronale care reprezintă minim 7% din totalul angajaților și care au structuri teritoriale în cel puțin jumătate plus unu din județele României.

Avem nevoie de oameni specializați în lobby & advocacy, de o coagulare a expertizei private în zona de legislație economică, mai ales fiscală. Dacă statul întârzie să vină cu studii de impact în cazul măsurilor propuse – este de datoria noastră, a celor din privat să explicăm, cu cifre, cu date concrete, efectele unor decizii care pot afecta competitivatea mediului de afaceri românesc”, a mai spus președintele CONAF.

Dincolo de Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, confederațiile patronale au dreptul să fie reprezentate în Consiliul Economic și Social, organismul consultativ al Parlamentului și Guvernului României și în Comisiile de Dialog Social la nivel central și la nivel teritorial.

Nici în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), gestionat de Ministerul Justiției, prezența patronală nu este cu adevărat relevantă.

Dincolo de asociațiile și fundațiile dezvoltate de mediul de afaceri, în platformă nu sunt înregistrate decât 14 organizații patronale dintr-un total de peste 200 asociații de afaceri, patronate și alte forme de reprezentativitate, câte se estimează că există la nivel național.

De ce nu se implică firmele în zona de reglementare?

În România, mișcarea patronală este una destul de dinamică. Avem organizații reprezentative în mai toate domeniile de activitate, de la comerț, la industrie, sectorul bancar și HoReCa.

Chiar dacă lista patronatelor acreditate în relația cu autoritățile este destul de lungă, activitatea acestora în zona de susține a intereselor mediului de afaceri este cel puțin discretă, iar în unele zone lipsește cu desăvârșire”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Probleme financiare pentru antreprenorii români, cauzate de mărirea salariului minim pe economie

Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames în rândul antreprenorilor din România, realizat în perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat că, în 2024, vor crește prețurile produselor/serviciilor, urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă.

Printre principalele motive invocate de antreprenori se află lipsa disponibilităților financiare (64%),  scăderea vânzărilor (59%) și existența unor contracte de afaceri cu preț impus (47%).

Dincolo de creșterea prețurilor, menționată de 68% dintre respondenți, managerii au prezentat, drept soluții pentru a crește salariul minim, reducerea numărului de angajați (24%) și restructurarea operațiunilor (17%).

Legea 367/2022 prevede că negocierea colectivă a contractului colectiv de muncă devine obligatorie la nivelul firmelor care au cel puțin 10 angajați, precum și la nivel de sector de negociere colectivă, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea obligativitatea negocierii colective doar pentru unitățile cu cel puțin 21 de angajați.

1,5 milioane de salariați din România erau plătiți, la nivelul lunii octombrie, cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arată datele Inspecției Muncii.

„Majorarea salarială fără un feedback din economie nu va face altceva decât să ducă și mai mulți salariați în zona salariului minim. Astfel am ajuns ca, în prezent, o treime dintre salariați să fie plătiți cu salariul minim. În loc să încerci să oferi soluții fiscale firmelor pentru a putea crește salariile, alegi soluția cea mai simplă pentru a aduce bani la buget fără mari eforturi”, spune Negrescu.

În trimestrul II 2023, populaţia activă a României era de 8,1 milioane persoane, din care 7,689,9 mii persoane erau ocupate și 437.400 persoane erau şomeri, potrivit Institutului Național de Statistică.

Cea mai nouă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză, numărul salariaților din România, care îi include și pe bugetari, va crește de la 6,67 mil. persoane în 2023 la 6,74 mil. în 2024 și la 7 milioane în 2027.

România are nevoie de o voce puternică din mediul privat în condițiile în care creșterea economică, dezvoltarea acestei țări se face în primul rând prin investițiile antreprenorilor, prin dorința acestora de a merge la nivelul următor, de a construi în această țară business-uri de viitor”, a mai declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. 

Parallax

Vizualizari
141
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri