Corespondență din Estonia. IMM și PFA: Comisia Europeană cere autorităților române mai multă predictibilitate pentru micile afaceri
Claudiu Zamfir

Corespondență din Estonia. IMM și PFA: Comisia Europeană cere autorităților române mai multă predictibilitate pentru micile afaceri

Thumbnail

Comisia Europeană cere autorităților române mai multă predictibilitate și stabilitate pentru firmele mici și mijlicii (IMM) din România, potrivit Raportului Anual pentru IMM-urile Europene, prezentat, joi, la Tallinn, la evenimentul SME Assembly 2017. Raportul cu anexe prezintă situația afacerilor mici și mijlocii din statele membre, dar și a persoanelor fizice autorizate (PFA) și a altor profesioniști independenți. Și publicația StartupCafe.ro este menționată ca referință la documentarea realizată de Comisia Europeană pentru România.

”Legislația trebuie să fie previzibilă, cu o utilizare mai sistematică și mai consistentă a testului IMM-urilor. Simplificarea și modernizarea mediului de afaceri și soluționarea mai rapidă a procedurilor de insolvență vor ajuta IMM-urile românești să crească și să devină mai competitive și vor crea un mediu mai favorabil pentru ca noile firme să pornească la drum și să crească. (...) România va trebui să dea semnale că este pregătită să ia măsuri pentru a obține o mai mare stabilitate și predictibilitate economică” - scriu funcționarii Comisiei Europene, în fișa pe anul 2017 pentru România.

De asemenea, executivul european cere autorităților române să promoveze mai mult internaționalizarea micilor afaceri și să sprijine inovația și aptitudinile IT. Creșterea încrederii firmelor românești în comerțul on-line este un alt element de care România are nevoie, în viziunea Comisiei UE.

Thumbnail

Cerințele Comisiei Europene pentru autoritățile române sunt practic aceleași cu ale reprezentanților patronilor cu firme mici și mijlocii din România. În repetate rânduri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), principala organizație de antreprenori IMM, a reclamat impredictibilitatea fiscală din țară, atrăgând atenția că numai în primele 11 luni ale anului 2017 statul a decis 261 de modificări la Codul fiscal, prin intermediul a 10 acte normative adoptate de Guvern și Parlament.

În privința interacțiunii firmelor cu administrația publică, România stă mult mai rău decât media UE la:

  • Schimbarea rapidă a legislației și a politicilor, care afectează afacerile,
  • Competenția și efciența fucționarilor statului de a ajuta firmele tinere,
  • Costul aplicării contractelor.

În schimb, stăm mai bine decât media UE la:

  • Costul transferului de proprietate,
  • Capitalul social minim pentru constituirea unei firme,
  • Costul începerii unei afaceri,
  • Timpul necesar pentru deschiderea unei afaceri etc.

În linii generale, firmele mici și mijlocii din România stau foarte prost la inovație și aptitudini, parametru la care suntem cu toți indicatorii mult sub media Uniunii Europene.

Thumbnail

În schimb, românii se remarcă printr-un apetit crescut pentru a-și deschide afaceri pe cont propriu. Aici, cei de la Comisia Europeană menționează și faptul că presa din România acordă atenție destul de mare antreprenoriatului. De alfel, publicația SartupCafe.ro este menționată și ca sursă utilizată de Comisia Europeană la documentarea studiului său, cu cel puțin 3 referințe în documentele publicate miercuri la Tallinn.

Thumbnail

IMM-urile din România, în cifre și prognoze:

  • 464.409 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii erau în România, în anul 2016 (excluzând agricultura și servicii ca sănătatea sau educația).
  • 412 452 de microîntreprinderi funcționau în România în 2016.
  • 99,7% dintre firmele din România erau IMM-uri (inclusiv micro).
  • Statistic, IMM-urile din România aveau în medie 5,7 angajați în 2016, peste media UE, de 3,9.
  • În România, IMM-urile asigură două treimi din joburile ocupate în economie (în afară de sectorul financiar).
  • 52.200 de joburi sun preconizate a fi create în IMM-urile românești în perioada 2016-2018.
  • În schimb, valoarea adăugată per angajat în IMM-uri este mică în România, sub o treime din media UE.
  • Totuși, în perioada 2012-2016, în sectorul IT, IMM-urile românești au avut o creștere cu 65,6% a valorii adăugate și cu 12,3% a numprului de angajați.

 

România pe PFA

Raportul european pune accent și pe așa-numiții self-employed, cum sunt în România persoanele fizice autorizate (PFA) și alți liber-profesioniști.

16,5% din forța de muncă din România, în anul 2016 era ocupată de self-employed, locul al patrulea în UE ca proporție. Media UE este de 14% - procentaj de self-employed în forța de muncă.

Thumbnail

93,6% dintre românii care funcționau ca self-employed nu aveau angajați, România fiind pe primul loc în privinșa ponderii profesioniștilor independenți și a PFA-urilor fără salariați. La polul opus este Ungaria, unde 47,7% dintre self-employed au la rândul lor salariați.

Thumbnail

Ca nivel de pregătire, în anul 2016, persoanele care desfășurau activități independente și PFA erau preponderent cu studii medii sau post-liceale (52%). 42% aveau mai puțin de studii medii, iar 6% erau cu studii superioare.

Nota: Reporterul StartupCafe.ro participă la evenimentele SME Assembly de la Tallinn la invitația Comisiei Europene și a Președinției Estone a Consiliului Uniunii Europene.

Vizualizari
876
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings