Redactia StartupCafe.ro

Clauza de neconcurență: Cum pot firmele să-și împiedice foștii angajați să lucreze la concurenți

angajati-dreamstime.jpg

Firmele din România pot introduce, în anumite condiții, clauza de neconcurență în contractele de muncă, pentru a-și împiedica foștii angajați să lucreze pentru companii concurente, explică avocații, într-o analiză transmisă StartupCafe.ro.

Firma de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații vine cu explicații privind  clauza de neconcurență într-un contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, noțiunea, caracteristicile, situațiile în care se aplică și în care nu se aplică aceasta:

Clauza de neconcurență, „modalitatea de apărare a angajatorului”

În dreptul muncii, contractul individual de muncă (CIM) în România reprezintă instrumentul principal ce reglementează relațiile de muncă, stabilind drepturi și obligații atât în sarcina angajatorului, cât și în sarcina salariatului. Înainte de încheierea contractului de muncă, părțile stabilesc clauzele de comun acord clauzele ce vor guverna raportul juridic, acordul bilateral al acestora fiind obligatoriu.

Printre clauzele care pot fi inserate în contractul individual de muncă (CIM) se numără clauzele de încetare contract de muncă, suspendare contract de muncă, demisie cu preaviz, clauza de neconcurență, clauza de confidențialitate, decizia de încetare a contractului de muncă și altele.

Ce reprezintă clauza de neconcurență?

Așa cum este reglementată în Codul muncii, clauza de neconcurență în contractul individual de muncă (CIM) este o modalitate de apărare a angajatorului, eficacitatea acesteia producându-se în caz de încetare contract de muncă.

Aceasta îl constrânge pe salariat ca în ipoteza de desfacere contract de muncă, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare.

Astfel, clauza de neconcurență în legislația muncii implică drepturi și obligații în sarcina ambelor părți. În ceea ce privește obligațiile salariatului, acesta nu poate realiza o activitate concurentă, iar în ceea ce privește obligațiile angajatorului, acesta trebuie să plătească indemnizația lunară pe toată perioada de neconcurenţă.

Clauza de neconcurență - caracteristici

În legislația muncii, un aspect important de reținut constă în diferența dintre clauza de neconcurență și clauza de confidențialitate. Clauza de neconcurență își produce efectele în caz de încetare contract de muncă, întrucât devine valabilă una dintre obligațiile salariatului, respectiv de a nu realiza activități în concurență cu cea prestată la angajatorul său, precum și una dintre obligațiile angajatorului, respectiv plata unei indemnizații.

Clauza de confidențialitate își produce efectele pe parcursul executării unui contract de muncă în România, chiar și în ipoteza de suspendare contract de muncă. Asemănarea principală dintre cele 2 clauze este faptul că ambele sunt stabilite și agreate de părți de comun acord, în urma negocierilor purtate.

Codul muncii prevede că această clauză de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul unui contract de muncă (CIM) sunt prevăzute expres activităţile ce sunt interzise salariatului în ipoteza de desfacere contract de muncă, cuantumul indemnizaţiei lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activității și aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.

Indemnizația de neconcurență

Așa cum este reglementat în Codul muncii, indemnizația de neconcurență este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale angajatului din ultimele 6 luni anterioare datei în care contractul individual de muncă (CIM) a încetat sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Clauza de neconcurență își poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data la care un contract de muncă a încetat.

Legislația muncii stabilește faptul că există și situații în care clauza de neconcurență nu se aplică, precum ipotezele de încetare contract de muncă în unele situații în care aceasta intervine de drept, dar și ipotezele în care a intervenit concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

„La nivel practic, cazul în care clauza de neconcurență nu este respectată reprezintă unul din principalele motive de apariție a litigiilor de muncă, fapt pentru care este necesară asistența unui a unui avocat dreptul muncii”, a declarat avocatul coordonator dr. Radu Pavel de la  societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.

În concluzie, clauza de neconcurență în România constă în modalitatea de apărare a angajatorului, în caz de încetare contract de muncă, salariatul fiind constrâns să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare. În practică, există numeroase situații în care clauza de neconcurență nu este respectată, fiind un izvor principal al conflictelor de muncă.

Parallax

Vizualizari
3969
Conţinut
Parerea ta despre articol
1.598
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 0.95

publishing: 3.1

expertise: 0.09

rating: 1.598

Articole publicate : 979
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri