Antreprenor IT: La fiecare 2 programatori ce platesc taxe pe muncă, exista 1 programator ce opereaza prin PFA/micro

Antreprenorul IT Alexandru Lăpușan, fondator al companiei Zitec, atrage atenția asupra „impactului evaziunii fiscale asupra firmelor cu un comportament fiscal corect” și  „lipsei de reactie din partea ANAF”.

 
 

„În România lui 2022, pentru fiecare 2 programatori care platesc taxe pe muncă, exista 1 programator care opereaza prin PFA/micro. Fenomenul a existat mereu, folosit mai ales de companiile mici sau la început de drum, care practică așa ceva mai mult de nevoie decât de voie. Problema este că acum îl practică inclusiv companiile mari, uneori chiar listate la burse străine cu pretenții. Evoluția acestei tendințe a fost mult accelerată în ultimii 2 ani” - a scris Lăpușan, pe Facebook, joi.

El a estimat la 50.000 numărul profesioniștilor IT din România care operează ca PFA sau microîntreprindere:

 
 

„Fiind deci aproximativ 50.000 de PFA si micro in IT, normal ca vom discuta despre:

  • 1. cum nu merită să plătim taxe, că statul le cheltuie prost (corect, e adevărat că statul român este un groaznic administrator),
  • 2. cum stai ca de fapt sunt toți freelanceri (deh, unele firme au divizii specializate în deschiderea de micro, cu tot ce trebuie: ales nume, sigla, facut site - totul ca să mascheze evaziunea fiscală),
  • 3. cum stai să vezi că se mută micro-urile în altă țară (serios? poate undeva unde fiscul local e mai anemic cu ANAFul nostru).

În context, Alexandru Lăpușan, care este și vicepreședinte al Asociației firmelor de software ANIS, a atras atenția că în domeniul tech se discută „despre orice”, dar nu și despre:

  • 1. impactul evaziunii fiscale asupra firmelor cu un comportament fiscal corect,
  • 2. lipsa de reactie din partea ANAF,
  • 3. cum ne lasam sedusi de "normalitatea" evaziunii fiscale”.

Antreprenorul IT Alexandru Lăpușan a făcut aceste comentarii pornind de la un studiu realizat de Iancu Guda, un cunoscut analist financiar.

Într-un recent articol pe blogul lui, Guda spune că observă „extinderea unei practici fiscale care afectează negativ bugetul public (deci, bunăstarea noastră), și despre care se vorbește deschis, cu o relaxare șocantă, inclusiv în diferite conferințe de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de „optimizare” fiscală a costurilor cu forță de muncă”.

Ce mai spune Iancu Guda pe blogul său:

„În opiniile exprimate public (inclusiv de către unii politicieni!), există două suspiciuni:

  •  o parte din angajații care sunt plătiți la nivelul salariului minim pe cartea de muncă mai primesc în paralel beneficii bănești nefiscalizate din partea angajatorilor (plata la negru);
  •  o parte din angajați sunt externalizați pe contracte de colaborare de tip PFA / microîntreprindere pentru reducerea impozitelor și contribuțiilor sociale plătite.

Dacă prima practică este complet ilegală, a doua este într-o zonă gri, deoarece legalitatea externalizării forței de muncă pe un contract de colaborare constă în caracterul independent al activității. Practic, totul este în regulă din punct de vedere fiscal dacă persoana respectivă respectă câteva condiții:

  •     prestează serviciile către mai mulți agenți economici,
  •     își poate alege programul de lucru sau locul desfășurării activității,
  •     riscurile inerente muncii sunt asumate de către persoana respectivă și alte câteva condiții mai extinse enumerate în codul fiscal”.