De la 1 iulie, noi obligații pentru agențiile de turism din UE, inclusiv pe internet

Agențiile de turism din Uniunea Europeană ar trebui să aibă noi obligații față de clienți,  din 1 iulie 2018, când începe aplicarea unei directive UE în toate statele membre, a informat, vineri, Comisia Europeană, într-un comunicat remis StartupCafe.ro. În schimb, autoritățile române nu au transpus până acum directiva europeană, motiv pentru care nu este clar în ce măsură se aplică în România.

Vorbim despre Directiva (UE) 2302/2015 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului.

„Călătorii vor beneficia totodată de noi drepturi și vor fi bine protejați în cazul în care operatorul dă faliment”, a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.

Ce prevăd noile norme în afacerile turistice, conform CE:

• Normele nu vor reglementa numai pachetele de vacanță tradiționale, ci vor proteja și consumatorii care rezervă alte forme de servicii de călătorie combinate, inclusiv pachete personalizate, în cazul cărora călătorul alege diferite elemente de la un singur punct de vânzare online sau offline.
• Noile norme vor introduce protecția serviciilor de călătorie asociate. În această formulă, călătorul cumpără servicii de călătorie de la un punct de vânzare, însă prin procese de rezervare separate, sau, după ce a rezervat un serviciu de călătorie pe un site web, este invitat să rezerve alt serviciu pe un alt site web.
• Informații mai clare pentru călători: firmele turistice trebuie să îi informeze pe călători dacă le oferă un pachet sau servicii de călătorie asociate, precum și cu privire la drepturile lor esențiale prin intermediul unor fișe de informații standardizate. Acestea trebuie să furnizeze informații clare privind elementele și caracteristicile pachetului, privind prețul acestuia și privind orice alte costuri suplimentare.
• Rambursare și repatriere în caz de faliment: companiile care vând pachete de vacanță trebuie să își asigure protecția în caz de insolvență. Această garanție acoperă rambursarea și repatrierea în caz de faliment al organizatorului. Garanția se aplică și serviciilor de călătorie asociate.
• Norme mai clare privind răspunderea: organizatorul pachetului este responsabil dacă apar probleme, indiferent de entitatea care prestează serviciile de călătorie.
• Drepturi mai solide de anulare: conform noilor norme, călătorii pot anula un pachet de vacanță din orice motiv, prin plata unui comision rezonabil. Aceștia își pot anula vacanța gratuit în cazul în care destinația lor devine periculoasă, de exemplu din cauza unui război ori a unor dezastre naturale sau în cazul în care prețul pachetului este majorat cu peste 8 % din prețul inițial.
• Cazare în cazul în care călătoria de întoarcere nu poate fi efectuată: în cazul în care călătorii nu se pot întoarce din vacanța care a fost achiziționată ca pachet de servicii, de exemplu în cazul dezastrelor naturale, aceștia beneficiază de cazare până la trei nopți dacă nu se pot întoarce din vacanță la timp. Nopțile suplimentare sunt acoperite în conformitate cu reglementările privind drepturile pasagerilor.
• Asistență pentru călători: organizatorul pachetului trebuie, de asemenea, să acorde asistență călătorilor aflați în dificultate, în special prin furnizarea de informații privind serviciile de sănătate și asistența consulară.

Comisia susține că noile norme vor ajuta și firmele de turism:

• Norme mai clare, care vor facilita activitățile transfrontaliere: firmele vor trebui acum să respecte un singur set de norme privind cerințele de informare, răspunderea și alte obligații pe întreg teritoriul UE. Acum sunt recunoscute și sistemele naționale de insolvență din întreaga UE. Aceste măsuri vor permite întreprinderilor să funcționeze în întreaga UE în aceleași condiții ca în țara lor de origine.
• Cerințele modernizate de informare nu se mai bazează exclusiv pe broșurile turistice: întrucât comercianții nu vor mai trebui să retipărească broșurile, aceștia vor face economii care au fost estimate la 390 de milioane de euro pe an.
• Reducerea sarcinii de reglementare: călătoriile de afaceri organizate în temeiul unui acord-cadru, de exemplu cu o agenție de voiaj specializată, nu vor mai fi acoperite de directivă.

Noile norme se aplică în cazul combinațiilor de cel puțin două tipuri de servicii de călătorie (transport, cazare, servicii de închiriere auto sau alte servicii, de exemplu, vizitele ghidate), inclusiv în cazul:

• pachetelor, cum ar fi pachetele de vacanță prestabilite achiziționate de la un operator de turism, precum și, acum, în cazul selecției personalizate a componentelor de către călător, cumpărate de la un singur punct de vânzare online sau offline;
• serviciilor de călătorie asociate. De exemplu, călătorul cumpără servicii de călătorie de la un punct de vânzare, însă prin procese de rezervare separate, sau, după ce a rezervat un serviciu de călătorie pe un site web, este invitat să rezerve alt serviciu pe un alt site web, cu condiția ca cea de a doua rezervare să fie făcută în termen de 24 de ore.

Cum se vor putea aplica noile norme în România

Statele membre trebuia să transpună normele în legislația națională până la data de 1 ianuarie 2018. A urmat apoi o perioadă de tranziție de șase luni, până la 1 iulie, care este data de la care măsurile naționale de transpunere a directivei vor începe să se aplice. Comisia va examina modul în care normele au fost transpuse și sunt aplicate în statele membre. Aceasta va lua măsuri dacă este necesar.

România nu a adoptat nici până acum o lege internă care să transpună în legislația națională prevederile directivei.

Ca principiu general, spre deosebire de regulamentele europene, care se aplică direct, directivele au nevoie de legi interne care să le transpună în legislațiile naționale ale statelor membre.

Există însă și situații în care directivele pot fi aplicate direct. Un astfel de caz este cel în care directiva creează anumite drepturi cetățenilor, adică turiștilor, în cazul celei privind agențiile de turism. Dispozițiile trebuie să fie însă precise și necondiționate. De asemenea, directivele se aplică în mod direct de la stat către cetățean, nu de la cetățean la cetățean.

Pentru netranspunerea directiveri europene privind turismul, Comisia Europeana  deschis o procedură de infringement împotrva României, trimițând o notoficare formală în 22 martie 2018.

În anul 2017, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a publicat un proiect de lege pentru transpunrea directivei, dar nu a trecut prin Guvern până acum.