Iti deschizi ferma si vrei bani europeni. 8 principii pentru un proiect castigator
claudiu.zamfirr

Iti deschizi ferma si vrei bani europeni. 8 principii pentru un proiect castigator

Imagine principala
Iti deschizi ferma si vrei bani europeni. 8 principii pentru un proiect castigator
Noul sistem de selectie si criteriile pe care trebuie sa le aiba in
vedere fermierii care vor bani europeni sunt esentiale pentru obtinerea
fondurilor din noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR)
2014-2020 al Romaniei, aprobat, marti, de Comisia Europeana.


StartupCafe
si Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor
Europene (ACRAFE) publica un articol realizat de consultantul Constantin
Leonte, vicepresedinte al ACRAFE, care sa ajute fermierii la intocmirea
proiectelor europene.  

Sistemul si criteriile de selectie
pentru proiectele din sectorul vegetal aferente masurii de investitii in
ferme din PNDR 2014-2020


Din experienta fondurilor pentru
agricultura si dezvoltare rurala din ultimii 7 ani se stie ca nu este
suficient ca un proiect sa respecte toate conditiile obligatorii pentru a
fi si finantat.

La cele mai importante masuri de investitii pentru
sectorul privat, intotdeauna fondurile solicitate prin proiectele depuse
au depasit cu mult valoarea fondurilor alocate sesiunii respective de
proiecte, fapt ce a generat permanent nemultumirea solicitantilor.
Criteriile de selectie si punctajele acordate faceau diferenta si
niciodata nu puteai fi sigur daca proiectul depus va fi finantat, pentru
ca totul depindea de numarul proiectelor depuse, de valoarea fondurilor
solicitate si, in ultima instanta, de punctajul pe care il avea fiecare
proiect depus.

Ce inovatii aduce noul sistem de selectie a proiectelor pentru agricultura

Noul
sistem de selectie al proiectelor conceput de Ministerul Agriculturii
isi propune sa rezolve cel putin una dintre aceste probleme:
predictibilitatea selectiei unui proiect in functie de punctajul
calculat.

Inca din anuntul oficial de lansare a submasurilor
(publicat in data de 25.03.2015 pe site-ul www.apdrp.ro), se precizeaza
faptul ca sesiunea de depunere a proiectelor pentru cele 3 submasuri
lansate se desfasoara continuu pana la 30 octombrie 2015, astfel
evitandu-se inca un aspect negativ al programului anterior cand, din
cauza faptului ca o sesiune de proiecte dura intre 1 si 2 luni, se crea o
presiune uriasa asupra solicitantilor, cu repercusiuni asupra calitatii
proiectelor, dublata de o mare incertitudine asupra selectarii
acestora.


In actualul sistem, rapoartele de selectie se vor elabora
lunar (cuprinzand toate proiectele depuse in luna respectiva), dar vor
intra in procesul de evaluare si selectie doar cele care depasesc un
anumit punctaj (asa-numitul "prag de calitate"). De exemplu, pentru
proiectele depuse in perioada 25.03-30.04.2015 vor fi selectate pentru
finantare doar proiectele care cumuleaza minimum 85 de puncte.

Pragul
de calitate scade cu cate 10 puncte in fiecare luna, astfel incat in
ultima luna de sesiune (octombrie 2015), ar putea fi selectate si
proiectele care au punctajul minim obligatoriu de 30 de puncte.

Bineinteles
ca nici acest sistem nu poate garanta ca toate proiectele cu minimum 30
de puncte vor putea fi finantate, dupa cum este posibil ca sesiunea sa
fie oprita pe parcurs, daca proiectele depuse pana la un anumit moment
atrag toata alocarea lansata pentru anul 2015 de 205,7 milioane euro.


Exista
insa si mecanisme de alocare a unor fonduri suplimentare aferente
anilor urmatori, pe care ministerul le va aplica, daca situatia o va
impune.

Conform acestui sistem, daca din evaluarea criteriilor de
selectie calculezi ca ai, de exemplu,  un punctaj de 45 de puncte,
atunci stii sigur ca abia in luna august 2015 proiectul tau este "planificat" sa fie selectat pentru finantare, asa ca ai mai mult timp
de gandire si de elaborare.

In acest caz, calitatea proiectului
poate si trebuie sa creasca, astfel incat sa fie mai bine fundamentat,
mai realist si cu sanse de finalizare conform investitiei aprobate.
Foarte multe proiecte au esuat pentru ca au fost realizate foarte
repede, fara un proces de programare realist din punct de vedere
economic si financiar, fara o corecta si prudentiala planificare a
resurselor (in special financiare) care contribuiau la succesul
implementarii proiectului, dar si la sustenabilitatea acestuia in
perioada de monitorizare.

In cadrul acestui nou sistem de
selectie se aplica un alt element de noutate, respectiv faptul ca
solicitantul isi face o autoevaluare a punctajului in cadrul cererii de
finantare. Cu alte cuvinte, agentia finantatoare "te crede pe cuvant" in
prima faza de depunere a proiectului, cand declari ca ai, de exemplu 55
de puncte si ai depus proiectul in luna in care esti "planificat" sa
fii selectat (in acest caz fiind iulie 2015).

Agentia alege deci in
iulie proiectele cu minim 55 de puncte si incepe verificarea acestora in
baza punctajului inscris de solicitant in cadrul proiectului, in baza
autoevaluarii facute de acesta. Proiectele care au punctaj evaluat de
solicitanti sub 50 de puncte nu intra in evaluare.


Insa, daca
expertii descopera ca ti-ai supraevaluat punctajul cu mai mult de 20%,
esti sanctionat cu includerea proiectului la ultimul raport de selectie,
unde vei concura cu toate proiectele ramase nefinantate pana la acea
data. Dar in acest caz sansele de finantare sunt mult mai scazute.


Ce
concluzie putem trage? Trebuie sa iti evaluezi foarte bine criteriile
de selectie pe care le poti indeplini si pentru care poti fi punctat.
Punctajul corect iti va arata in ce luna poti fi finantat, dar daca l-ai
gresit, poti sa fii drastic sanctionat.


Asa ca, in cele ce urmeaza,
va prezint un mic ghid de autoevaluare a criteriilor de selectie, dar
pentru a descoperi toate elementele acestui proces trebuie sa analizati
atent precizarile din Ghidul solicitantului.

Criteriile de selectie si punctajele pentru proiectele din sectorul vegetal

Sistemul
criteriilor de selectie cuprinde un set de 8 principii, separat pentru
sectorul vegetal de cel animal. Fiecare principiu are un anumit numar de
criterii, in functie de care se acorda punctajele in mod diferentiat.

1.
Pentru sectorul vegetal, este de retinut ca prin primul principiu se
acorda punctaje numai fermelor de dimensiuni medii, respectiv celor care
au dimensiunea economica intre 12.000 si 250.000 euro productie
standard, calculata prin modalitatea prezentata in ghid la pagina 7 (si
explicate si in primul articol, publicat in data de 16 aprilie 2015).


Insa
pentru acordarea punctajului trebuie calculata dimensiunea economica a
exploatatiei ca urmare a finalizarii investitiei, asa cum este descrisa
in studiul de fezabilitate!

O investitie simpla de achizitie masini
agricole, in principiu, nu duce la cresterea dimensiunii economice a
unei ferme ca urmare a realizarii investitiei (ca regula generala,
suprafata luata in calcul in proiect nu prezinta variatii decat ca
urmare a modificarii structurii culturilor). In schimb, daca investitia
consta in noi obiective de investitii de natura sa creasca suprafata
aferenta productiei (de exemplu, legume sau ciuperci in spatii
protejate), constructia unui astfel de spatiu prin proiect duce evident
la cresterea dimensiunii economice a fermei.

In functie de
dimensiunea economica (d.e.) astfel calculata, solicitantii pot primi
punctaje cuprinse intre 15 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 12.000 si
50.000 euro) si 11 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 100.000 si
250.000 euro). Fermele cu d.e. cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro
primesc 13 puncte.

2. Al doilea principiu de selectie vizeaza
sectoarele considerate prioritare prin PNDR 2014-2020. Legumicultura in
spatii protejate (solarii si sere), precum si ciupercariile in spatii
climatizate, primesc punctajul maxim la acest criteriu (15 puncte pentru
productia de samanta pentru legume sau 14 puncte pentru productia
propriu-zisa de legume si ciuperci, precum si pentru productia de
material saditor). Culturile de plante oleaginoase si proteice primesc
13 puncte, iar cerealele si cartofii 11 puncte. In cazul in care o ferma
are in exploatare (sau va avea prin proiect) culturi punctate diferit,
se va obtine punctajul aferent culturii predominante din punctul de
vedere al dimensiunii economice ca urmare a implementarii proiectului.


3.
Al treilea principiu de selectie vizeaza promovarea lanturilor
alimentare integrate, respectiv daca activitatea de procesare este
descrisa in proiect , fie ca se desfasora la nivelul fermei (criteriile 1
si 2) fie la un tert procesator (criteriile 3 si 4).


De retinut ca
lantul productie primara ¬ comercializare nu se puncteaza in cadrul
acestui principiu de selectie, fapt ce dezavantajeaza evident pe marea
majoritate a fermierilor care produc produse agricole destinate
consumului sau comercializarii in stare proaspata (legume si ciuperci in
spatii protejate, cartofi) sau pe cei care activeaza in sectoare unde
productia interna este mult superioara necesarului intern de procesare
si se exporta ca atare (unele cereale).

Din pacate, la acest
principiu nu pot castiga punctaj nici proiectele care aduc in mod
evident o crestere a valorii adaugate a produselor agricole (prin
depozitare, conditionare, sortare, ambalare), fapt ce ar putea face
totusi obiectul unei modificari viitoare a programului. Lipsa valorii
adaugate si a calitatii productiei primare sunt deficiente structurale
ale productiei agricole primare in Romania si ar trebui tratate
prioritar. Nu doar procesarea adauga valoare productiei agricole
primare.

Situatiile in care se pot atribui punctaje in cadrul acestui principiu de selectie sunt:

a.
daca produci materie prima agricola, procesezi in cadrul fermei minim
50% din productia fermei si inchei precontracte de comercializare cu
intermediari care vand la randul lor cu amanuntul (direct catre
consumatori finali), se acorda 20 de puncte. In acest caz trebuie sa
depui in cadrul proiectului precontractele de comercializare a
produselor procesate (cu comercianti cu amanuntul, unitati turistice,
restaurante etc). De notat ca acest punctaj se acorda numai pentru
investitiile de modernizare a fermei, exceptie care ridica serioase
semne de intrebare: de exemplu, de ce sunt discriminate investitiile
noi, pentru solicitantii care se angajeaza prin proiect ca vor respecta
conditiile de acordare a punctajului dupa darea in functiune a
investitiei? Si acestia pot aduce precontracte de comercializare.

b.
daca produci materie prima agricola, procesezi in cadrul fermei minim
50% din productia fermei si comercializezi direct catre consumatori
finali (prin magazine la poarta fermei, rulote/autorulote alimentare),
se acorda 18 puncte.

c. acest caz este similar cu cel de la lit. a,
cu diferenta ca procesarea a minim 50% din productia agricola a
solicitantului se face intr-o unitate de procesare si toti participantii
lantului alimentar creat (producator-procesator-comerciant) trebuie sa
fie membri ai unei Organizatii Interprofesionale pentru Produse Agricole
(O.I.P.A), relevanta pentru domeniul proiectului (de precizat totusi ca
un solicitant nu poate fi membru direct al O.I.P.A, poate fi de fapt
membru al unei asociatii profesionale care este membru O.I.P.A). In
acest caz solicitantul primeste 16 puncte. O.I.P.A de pe filiera de
produs trebuie sa emita un document (care se depune odata cu cererea de
finantare), din care sa reiasa ca cele trei entitati sunt membri, prin
unele din asociatiile profesionale componente. Atentie ca acest punctaj
se acorda, ca si la lit. a, numai pentru investitiile de modernizare a
fermei!

d. acest caz este similar cu cel de la lit. b, cu diferenta
ca procesarea a minim 50% din productia agricola a solicitantului se
face intr-o unitate de procesare si atat solicitantul cat si
procesatorul trebuie sa fie membri ai unei Organizatii Interprofesionale
pentru Produse Agricole (O.I.P.A), relevanta pentru domeniul
proiectului.

In cazurile de la lit. c si d, solicitantul trebuie sa
ramana membru O.I.P.A pe toata durata de monitorizare a proiectului
(adica cel putin 5 ani de la ultima plata primita de la agentia
finantatoare).

4. Al patrulea principiu de selectie vizeaza
situatii in care solicitantul este o forma asociativa a fermierilor, de
tipul cooperativelor (societate cooperativa agricola infiintata in baza
Legii nr. 1/ 2005 sau cooperativa agricola infiintata in baza Legii nr.
566/ 2004 a cooperatiei agricole, art.6, lit.e) sau a grupurilor de
producatori (infiintate in baza OG nr. 37/2005). In cadrul acestui
principiu punctajele se acorda in functie de dimensiunea economica a
membrilor, respectiv pentru cele formate predominant (minim 50% din
dimensiunea economica totala a cooperativei/grupului de producatori) din
fermieri cu exploatatii avand dimensiunile cuprinse in urmatoarele
intervale:


a. sub 12.000 euro productie standard - se acorda 20 de puncte

b. intre 12.000 si 50.000 euro productie standard - se acorda 18 puncte

c. intre 50.000 si 100.000 euro - se acorda 16 puncte.

Pentru
exemplificare, inseamna ca la primul criteriu se primeste punctajul
numai daca cel putin jumatate din dimensiunea economica totala a
cooperativei/grupului de producatori este reprezentata de fermieri care
au exploatatii agricole cu dimensiunea economica sub 12.000 euro
productie standard. Cooperativele si grupurile de producatori care
doresc sa depuna proiect trebuie insa sa acorde o foarte mare atentie
calcularii corecte a dimensiunii economice a fermei fiecarui membru,
pentru ca acest calcul trebuie sa reflecte situatia existenta la data
depunerii cererii de finantare.

De asemenea, trebuie reamintit faptul
ca dintre cooperativele agricole infiintate conform Legii 566/2004 sunt
eligibile doar cele infiintate in baza art. art.6, lit.e, respectiv: "cooperative agricole de exploatare si gestionare a terenurilor
agricole si a efectivelor de animale".

5. Al cincilea
principiu de selectie este gandit sa favorizeze proiectele amplasate in
zone cu potential agricol mijlociu sau ridicat. Pentru PNDR 2014-2020,
ministerul agriculturii a finantat elaborarea unui nou studiu al
potentialului agricol, atat pentru sectorul vegetal, cat si pentru cel
animal. In anexele referitoare la cele doua sectoare (Anexa 5 la ghidul solicitantului), puteti gasi toate speciile de cultura si animale
departajate pe grade de favorabilitate (scazut, mijlociu si ridicat) la
nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale (U.A.T) din Romania.
Daca proiectul este amplasat intr-o zona cu potential ridicat pentru
cultura predominanta ca dimensiune economica in cadrul fermei, se acorda
10 puncte, iar un proiect amplasat in zone cu potential mijlociu
primeste 9 puncte. Investitiile in spatii protejate (solarii, sere,
ciupercarii) sunt asimilate celor amplasate in zone cu potential
ridicat. O noutate este faptul ca investitiile in zone cu potential
redus sunt totusi eligibile, insa fara a fi punctate.


6. Al
saselea principiu de selectie vizeaza nivelul de pregatire profesionala
al unui reprezentant al solicitantului, care poate fi responsabilul
legal (administrator, care semneaza si contractul de finantare) sau
managerul exploatatiei (care poate fi un angajat pe functie de director
sau sef de exploatatie, cu responsabilitati privind deciziile
referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare
legate de exploatatie). Se puncteaza urmatoarele niveluri de instruire
sau calificare:


a. pentru studii superioare dovedite cu diploma
de licenta in domeniul agricol, agroalimentar, veterinar sau economie
agrara, se acorda 10 puncte

b. pentru studii liceale si post-liceale, dovedite cu diploma de absolvire in domeniul agricol, se acorda 8 puncte

c.
pentru absolvirea unei scoli profesionale, dovedita cu diploma de
absolvire in domeniul agricol, se acorda 6 puncte. In aceasta categorie
intra si formarea profesionala prin cursuri de calificare, dovedita prin
certificat de calificare sau certificat de competente in domeniul
agricol, care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol.
Nivelul minim de formare pentru cursul de calificare este cel de gradul
I, care cuprinde 360 de ore de formare. Certificatul de calificare
trebuie emis de un furnizor de formare profesionala a adultilor
recunoscut de Autoritatea Nationala pentru Calificari, iar certificatul
de competente trebuie emis de un centru de evaluare si certificare a
competentelor profesionale care trebuie de asemenea sa fie autorizat de
Autoritatea Nationala pentru Calificari. Ca urmare, reiese faptul ca nu
mai este obligatoriu ca reprezentantul solicitantului sa aiba un nivel
minim de pregatire in domeniul proiectului, ceea ce nu este de preferat;
in acest caz, solicitantul ramane totusi eligibil, dar nu primeste
punctaj la acest criteriu.

7. Al saptelea principiu puncteaza
economia de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a
sistemelor de irigatii la nivel de ferma. Daca in urma unui studiu de
specialitate, proiectul prevede posibile economii de apa de peste 20%
fata de sistemul existent in cadrul fermei, se acorda 5 puncte, iar daca
economiile pot fi intre 10% si 20% ca rezultat al proiectului de
modernizare, se acorda 3 puncte. Insa solicitantii care vor dori sa
finanteze proiecte de irigatii in cadrul fermei vor trebui sa faca fata
unor cerinte complexe. Studiul hidrologic care trebuie elaborat trebuie
sa respecte cerinte speciale referitoare la infiintari, modernizari sau
extinderi ale sistemelor de irigatii existente, dupa o analiza
aprofundata a cantitatii si calitatii sursei de apa potentiale, a
planurilor de management ale bazinelor hidrografice relevante iar in
toate cazurile consumul de apa va trebui contorizat.


8. Al optulea
principiu puncteaza solicitantii care isi propun prin proiect sau
demonstreaza ca obtin, pastreaza sau dezvolta la nivelul exploatatiei
agricole, un nucleu de soiuri autohtone (respectiv obtinere de samanta
certificata si/sau cultivare de culturi vegetale din soiuri autohtone),
pe toata durata de valabilitate a contractului de finantare. Soiurile
autohtone se regasesc in Catalogul oficial al soiurilor de plante de
cultura din Romania, publicat anual de Institutul de Stat pentru
Testarea si Inregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S). Daca la data depunerii
cererii de finantare, solicitantul este autorizat sa produca samanta
certificata,  depune Autorizatia pentru producerea, prelucrarea si
comercializarea semintelor certificate, eliberata de Inspectoratul
Teritorial pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor
(I.T.C.S.M.S), pentru soiurile care se regasesc in catalogul soiurilor
autohtone. In caz contrar, va obtine Autorizatia pana la data depunerii
ultimei cereri de plata la agentia finantatoare. Solicitantul poate
obtine samanta certificata din soiuri autohtone fie pentru utilizare in
ferma proprie fie pentru comercializare.


Pentru acest criteriu se
acorda maxim 5 puncte, proportional cu ponderea suprafetei ocupate de
soiurile autohtone (exprimata in productie standard) din totalul
dimensiunii economice a exploatatiei. Acest criteriu se aplica pentru
toate tipurile de investitii (modernizari sau investitii noi).

Intregul
sistem de principii, criterii si punctaje de selectie pentru sectorul
vegetal sunt menite sa favorizeze finantarea celor mai importante tipuri
de proiecte, pentru sectoare considerate prioritare, incurajandu-se
asocierea si cooperarea pe filiera de produs. In articolul urmator vom
prezenta modul in care acest sistem a fost gandit si aplicat in cazul
sectorului de cresterea a animalelor.

Constantin Leonte este manager
general al companiei de consultanta pentru accesarea fondurilor europene
Terra Nostra Consulting, membru ACRAFE.

Citeste si:

Noii bani europeni pentru agricultura. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua

Vizualizari
667
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings