Locul unde esecurile sunt privite ca experienta in afaceri - Cat de mult conteaza mentalitatea
vlad.barza

Locul unde esecurile sunt privite ca experienta in afaceri - Cat de mult conteaza mentalitatea

Imagine principala
Locul unde esecurile sunt privite ca experienta in afaceri - Cat de mult conteaza mentalitatea
​In mediul romanesc de business, un om cu falimente la activ este foarte rau privit. I se spune ca nu se pricepe, ca si-a pierdut timpul degeaba si ca a "tocat" banii ca un incapabil. In alte locuri insa, esecurile in business sunt privite ca experienta, dau bine in CV si pot sta la baza unui mare succes de business. Ce factori au dus la aceste diferente si cum s-a construit mediul antreprenorial ultra-favorabil din Silicon Valley puteti citi in articol.

Esecul in afaceri - De la ostilitate, la experienta

Esecul in afaceri este un stigmat in cele mai multe parti ale lumii, fie ca e vorba de Europa de Est, Asia sau Africa. De foarte multe ori, cel care da gres in construirea unui business nu mai incearca si a doua oara, chiar daca mai are bani, fiindca esecul este in general prost vazut intr-o comunitate.

Atitudinea fata de esec variaza de la ostila, pana la plina de mila. La noi, daca dai faliment ti se spune ca esti nepriceput, in timp ce in Europa de Vest ti se spune ca ar fi trebuit sa te pregatesti mai bine.

Exista insa cateva zone unde esecul e vazut ca experienta, SUA fiind cel mai bun exemplu, mai ales datorita fenomenului Silicon Valley. Mentalitatea americana este mult diferita fata de cea europeana, iar lucrul are radacini istorice. Colonistii care au plecat din Europa in SUA, incepand cu secolul XVII erau oameni curajosi fiindca erau dispusi sa o ia de la zero intr-un mediu cu totul necunoscut si de foarte multe ori periculos.

Dezvoltarea Americii s-a facut prin oameni intreprinzatori, pornind cu cei care au plecat sa intemeieze asezari in vest si ajungand la marii industriasi de la final de secol 19 si inceput de secol 20 care au pornit cu doar cateva sute de dolari si au reusit sa fondeze uriase imperii financiare. In plus a contat enorm si posibilitatea de a construi in America secolului XVIII institutii mai democratice decat in Europa de Vest din acele vremuri, institutii care au incurajat libera initiativa si intreprinderile particulare.

Asadar, spiritul antreprenorial si ideea ca singur poti porni in constructia unor giganti financiari este tipic americana si contrasteaza cu mentalitatea colectivista din Europa si Asia unde apetitul pentru risc pe cont propriu este mult mai mic si se considera ca, pentru a porni un business mare, este nevoie de efortul mai mutor oameni. Si in Asia cateva mari corporatii au pornit de la familii extinse care au controlat strict business-ul, greu s-au decis sa-l extinda la nivel mondial, iar cand au facut-o au trmis tot asiatici la conducerea filialelor de pe alte continente cu rezultate variabile.

Se spune ca cea mai frumoasa victorie este cea obtinuta foarte greu. Celebrul inventator Thomas Alva Edison a experimentat mult pana la inventia care l-a consacrat: becul cu incandescenta. Se spune chiar ca a avut o mie de esecuri pana la marea inventie si, intrebat cum se simte sa fi dat gres de 1.000 de ori, el a raspuns: "Becul a fost o inventie in o mie de pasi"

Esecul in afaceri este bun, mai ales daca cel caruia i s-a intamplat invata ceva din experienta negativa. Pentru foarte multi antreprenori din SUA, esecurile sunt chiar necesare, iar dupa un astfel de episod, antreprenorul nu este intrebat daca mai are de gand sa se ocupe de ceva, ci direct ce va incerca data viitoare.

Riscul trebuie privit ca o faza a business-ului, faza de care nu trebuie sa te temi, iar pentru asta e nevoie de o schimbare a modului de gandire. Acest lucru deja s-a petrecut in SUA, exemplul Silicon Valley fiind unul graitor in acest sens, ca dovada stand si numeroasele start-up-uri care au pornit dintr-o camera minuscula sau dintr-un garaj.

Exemplul Silicon Valley

Silicon Valley este o emblema a antreprenoriatului si un loc legendar ce arata cat de departe pot ajunge oameni ambitiosi care au pornit cu foarte putine resurse financiare, insa cu foarte multe reurse...cerebrale. In 1956, Silicon Valley era o zona plina de dealuri si livezi, dar urma sa se transforme intr-un pol al tehnologie sub influenta catorva factori: oameni geniali, spirit antreprenorial si oameni dornici sa finanteze proiecte despre care nu aveau de unde sti cum vor merge.

Totul a pornit in 1956 cand William Shockley, unul dintre inventatorii tranzistorului, a infiintat un laborator care sa dezvolte tranzistori si a cooptat o serie de tineri cercetatori geniali, printre ei numarandu-se si Gordon Moore care mai tarziu avea sa devina co-fondator al Intel.

Shockley era insa imprevizibil si, la un an dupa ce a deschis laboratorul, a decis ca nu mai vrea sa continuie lucrul cu tranzistorii de siliciu, iar cercetatorii au ramas pe drumuri. Doreau sa lucreze mai departe tot impreuna, insa desi au fost ajutati de un proaspat masterand la Harvard, Arthur Rock, cei opt ingineri nu au fost acceptati. Rock a luat legatura cu peste 40 de companii pentru a-i sprijini pe cei opt sa se angajeze, insa nimeni nu s-a aratat interesat,  pana la un punct.

Tot Rock a reusit sa ii ajute insa pe cei opt, facandu-le legatura cu un inventator pe nume Sherman Fairchild care i-a angajat si a dezvoltat primul circuit integrat, procesoarele Fairchild fiind mai tarziu folosite si de NASA. Grupul de cercetatori angajat de Fairchild nu a ramas mult timp compact fiindca, asa cum era cutuma acelor vremuri, angajatii nu primeau actiuni la companie, ci doar top-managementul.

Toti opt au plecat, insa lucrurile stateau cu totul altfel: erau celebri si zeci de companii le-au oferit finantare. Doi dintre ei - Gordon Moore si Robert Noyce - aveau sa faca istorie, fondand in 1968 compania Intel, pentru care au fost ajutati sa stranga bani de catre Arthur Rock care a avut nevoie de nici doua zile sa stranga peste un milion de dolari. Lucrurile incepeau sa se miste, inginerii straluciti deveneau antreprenori si gaseau mult mai usor oameni sa-i finanteze, acestia fiind constienti ca daca business-ul merge bine, se vor imbogati.

Pe acest cadru favorabil au facut istorie oameni precum Douglas Englebart (inventatorul mouse-ului), Bill Gates (creatorul Microsoft), sau marele Steve Jobs.

De ce Silicon Valley va continua sa fie o referinta


Unii spun ca rolul Silicon Valley in lumea tehnologiei se va diminua si va deveni un nume irelevant fiindca ar fi tot mai putine idei revolutionare, iar costurile de trai au crescut mult. Michael Malone, jurnalist pe tehnologie la Wall Street Journal si autorul unei carti despre istoria Intel, spune ca Silicon Valley sigur va ramane relevant.

El precizeaza insa ca "focus-ul" se va deplasa de la software la hardware, mai exact la terminale: smartwatch-uri, bratari eelctronice, senzori, dispozitive medicale, senzori, drone si diverse imprimante 3D si obiecte realizate cu ele. Practic Silicon Valley a intrat in era "internet of things" si nu se pune problema lipsei de idei.

Un plus tine de faptul ca vin tot mai multi imigranti extrem de bine pregatiti care ajung sa ocupe rapid posturi de conducere. In putine locuri experienta este atat de rapid recompensata precum in Silicon Valley, iar acest lucru aduce un plus de calitate startup-urilor.

Un element esential tine si de cresterea fantastica a "infrastructurii" de cercetare in ultimii ani fiindca multe companii si-au deschis laboratoare de R&D (ca exemple BMW, Mercedes, Samsung, Nissan, General Electric).

Evident ca exista aspecte care "umbresc" dezvoltarea. spre exemplu costul exorbitant al locuintelor, chiriilor si diverselor utilitati. Un alt minus tine de faptul ca nu exista un fel de "tar" de facto care sa reprezinte interesele industriei "tech" si sa ajute zona sa se adapteze schimbarilor tehnologice.
Parallax

Vizualizari
39
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri