Cata incredere poti sa ai in proiectele care cer bani prin crowdfunding? Kickstarter: 1 din 10 proiecte “o da in bara”
Kickstarter, una dintre cele mai mari platforme de crowdfunding (finantare participativa) din lume, arata printr-un studiu realizat recent ca unu din zece proiecte listate pe aceasta platforma a esuat, potrivit telegraph.co.uk. Studiul mai arata ce gen de proiecte reusesc sa castige cea mai mare incredere si care au cel mai mare risc de esec.
In ultima perioada au tot aparut prin presa articole despre proiecte finantate pe Kickstarter care in cele din urma “au dat-o in bara”, precum Coolest Cooler – o cutie frigorifica electrica, care dincolo de faptul ca nu a reusit livreze produselor la data promisa, le-a pus in vanzare pe Amazon inainte de a acoperi toate comenzile celor care au finantat produsul prin crowdfunding; sau, un alt exemplu este cel al dronelor Zano, care in realitate nu aratau precum in filmuletul de prezentare de pe Kickstarter si nici nu functionaul la nivelul la care promiteau. Dupa un numar tot mai mare de astfel de exemple, Kickstarter impreuna cu Scoala de Business a Universitatii din Pennsylvania au realizat un studiu care ajunge la concluzia ca doar unu din 10 proiecte de pe platforma de crowdfunding esueaza.
Studiul a fost realizat pe un esantion format din jumatate de milion de finantatori ai proiectelor de pe Kickstarter, care au participat la finantarea a peste 65.326 de proiecte, din aprilie 2009 pana in mai 2015.
“Esecul” unui proiect apare atunci cand finantatorii lui ajung sa nu mai aiba asteptari de a primi recompensa promisa in schimbul finantarii acordate. “Dar, in general, in cazul unui proiect care a obtinut finantarea necesara imposibilitatea de a livrea produsul promis apare destul de rar, circa 9% din totalul proiectelor platformei”, sustin realizatorii studiului.
Cercetarea mai arata ca doar 8% din totalul banilor investiti in proiectele de pe platforma au disparut odata cu proiectele care au esuat.
“Proiectele mai mici (care cer sub 1.000 de dolari) s-au dovedit a fi mai riscante decat cele mari”, mai arata realizatorii studiului. Circa 15% dintre acestea nu au ajuns sa fie realizate.
Studiul mai arata ca proiectele tehnologice au rata mai ridicata de esec decat proiectele musicale, spre exemplu. Dar o explicatie ar fi ca proiectele IT sunt mult mai ambitioase si gandite la o alta scara, ele oferind fiantatorilor, de cele mai multe ori, produse unice si noi in piata.
Pentru cei care se asteapta sa gaseasca o lista de elemente care sa le arate care sunt principalele caracteristici ale unui proiect sortit esecului, studiul sustine ca nu poat fi conturata o astfel de lista, cauzele fiind de obicei foarte diferite.
Kickstarter a anuntat, recent, ca a ajuns la un total de peste 2,1 miliarde de dolari in finantari pentru proiectele listate pe platforma, la nivel global.
Crowdfunding-ul sau finantarea participativa - este o forma de strangere de fonduri care se realizeaza online, pe platforme speciale acreditate, unde antreprenorii isi listeaza proiectele (produse sau servicii). Aceste proiecte sunt finantate apoi de utilizatorii platformei, care pot fi atat persoane fizice cat si juridice, care doresc sa contribuie la punerea in practica a acelor proiecte. Fiecare platforma are un regulament de functionare, iar recent a fost elaborat si un proiect de lege pentru crowdfunding. Printre platformele de crowdfunding din Romania se numara: Crestemidei.ro, Sprijina.ro, Multifinantare.ro sau Wearehere.ro.
Sursa: telegraph.co.uk
In ultima perioada au tot aparut prin presa articole despre proiecte finantate pe Kickstarter care in cele din urma “au dat-o in bara”, precum Coolest Cooler – o cutie frigorifica electrica, care dincolo de faptul ca nu a reusit livreze produselor la data promisa, le-a pus in vanzare pe Amazon inainte de a acoperi toate comenzile celor care au finantat produsul prin crowdfunding; sau, un alt exemplu este cel al dronelor Zano, care in realitate nu aratau precum in filmuletul de prezentare de pe Kickstarter si nici nu functionaul la nivelul la care promiteau. Dupa un numar tot mai mare de astfel de exemple, Kickstarter impreuna cu Scoala de Business a Universitatii din Pennsylvania au realizat un studiu care ajunge la concluzia ca doar unu din 10 proiecte de pe platforma de crowdfunding esueaza.
Studiul a fost realizat pe un esantion format din jumatate de milion de finantatori ai proiectelor de pe Kickstarter, care au participat la finantarea a peste 65.326 de proiecte, din aprilie 2009 pana in mai 2015.
“Esecul” unui proiect apare atunci cand finantatorii lui ajung sa nu mai aiba asteptari de a primi recompensa promisa in schimbul finantarii acordate. “Dar, in general, in cazul unui proiect care a obtinut finantarea necesara imposibilitatea de a livrea produsul promis apare destul de rar, circa 9% din totalul proiectelor platformei”, sustin realizatorii studiului.
Cercetarea mai arata ca doar 8% din totalul banilor investiti in proiectele de pe platforma au disparut odata cu proiectele care au esuat.
“Proiectele mai mici (care cer sub 1.000 de dolari) s-au dovedit a fi mai riscante decat cele mari”, mai arata realizatorii studiului. Circa 15% dintre acestea nu au ajuns sa fie realizate.
Studiul mai arata ca proiectele tehnologice au rata mai ridicata de esec decat proiectele musicale, spre exemplu. Dar o explicatie ar fi ca proiectele IT sunt mult mai ambitioase si gandite la o alta scara, ele oferind fiantatorilor, de cele mai multe ori, produse unice si noi in piata.
Pentru cei care se asteapta sa gaseasca o lista de elemente care sa le arate care sunt principalele caracteristici ale unui proiect sortit esecului, studiul sustine ca nu poat fi conturata o astfel de lista, cauzele fiind de obicei foarte diferite.
Kickstarter a anuntat, recent, ca a ajuns la un total de peste 2,1 miliarde de dolari in finantari pentru proiectele listate pe platforma, la nivel global.
Crowdfunding-ul sau finantarea participativa - este o forma de strangere de fonduri care se realizeaza online, pe platforme speciale acreditate, unde antreprenorii isi listeaza proiectele (produse sau servicii). Aceste proiecte sunt finantate apoi de utilizatorii platformei, care pot fi atat persoane fizice cat si juridice, care doresc sa contribuie la punerea in practica a acelor proiecte. Fiecare platforma are un regulament de functionare, iar recent a fost elaborat si un proiect de lege pentru crowdfunding. Printre platformele de crowdfunding din Romania se numara: Crestemidei.ro, Sprijina.ro, Multifinantare.ro sau Wearehere.ro.
Sursa: telegraph.co.uk