Vlad Barza

De la recuperarea de datorii la suc de telina si varza

Imagine principala
De la recuperarea de datorii la suc de telina si varza
​Pe vremuri, orasul Campulung Muscel era cunoscut pentru uzina ARO. Odata cu disparitia gigantului industrial care regla piata de munca, creativitatea antreprenoriala din zona a fost pusa la incercare. O familie de antreprenori s-a lansat in afaceri cu recuperarea de datorii, a trecut la asistenta rutiera, dar s-a orientat si catre un business care valorifica potentialul zonei. Cei doi soti au inceput sa produca sucuri naturale de fructe, iar singura problema majora nu e lipsa pietei de desfacere, ci imposibilitatea de a produce atat de mult cat cere piata. Urmatorul pas? Sucurile de legume, un test pentru afacere, dar si pentru piata: vor cumpara consumatorii romani sucuri de telina si varza?

Business-ul se numeste Profructta si produsul de baza este sucul de mere care se vinde la cutii de 3 litri "bag in box". Merele sunt achizitionate de la producatori din zona Arges-Dambovita, iar extinderea afacerii nu se face in forta, sucurile fiind la vanzare intr-o singura retea de hypermarket-uri (Cora).

Marius Macarescu si sotia sa Criana au inceput in 2000 cu o societate de colectari de debite, care functioneaza si in prezent, si a generat veniturile cu care a fost dezvoltata Profructta. In 2005, cei doi soti au deschis o retea de asistenta rutiera la nivel national, lucrand pentru serviciul Ford Suport (serviciu de asistenta pentru masinile care se defectau). Acum, business-ul este de leasing operational si furnizeaza asistenta rutiera, servicii VIP si servicii de management de flote pentru societatile de leasing operational. Ambele sunt business-uri de familie si numarul de angajati este de 70.

De unde a venit insa ideea unei fabrici de suc natural, dat fiind ca vorbim de un domeniu mult diferit fata de cel in care activau firmele?
"In 2010 eram intr-un concediu in sudul Frantei si am stat doua nopti la un hotel care ne-a servit numai cu sucuri naturale si dulceturi ambalate in sticla. Acolo ne-a venit ideea, vazand ca au sucuri din mar si din fructe de padure si ne-au spus ca au peste cantitatea minima de fruct din suc ceruta de UE. Atunci ne-am spus: noi suntem din Campulung Muscel, care este o zona cunoscuta pentru mere si pentru fructe de padure", spune Macarescu, intr-un interviu acordat HotNews.ro la evenimentul GPeC.

A facut apoi un tur al targurilor de profil si initial dorinta lui a fost sa inceapa cu productie de dulceturi, insa a considerat ca deja piata era aglomerata si ar fi fost greu sa convinga clientul roman sa cumpere o marca noua de dulceata premium.

Macarescu a luat decizia de a incepe cu sucurile de mere, iar pentru asta a investit 600.000 euro in echipamente, teren si spatii de productie in Campulung Muscel. "Singura interventie pe care o facem pe produs este o pasteurizare - care se face in toata industria - pentru a-i putea da produsului un termen de valabilitate".

In toamna trecuta a fost facuta prima productie de suc, dupa ce au fost achizitionate mere de la procesatorii locali. "Anul trecut nu s-au facut mere in zona noastra si am luat din Voinesti (Dambovita) fiindca in unii ani productia este mare, iar in altii este mica".

La o cutie de suc de 3 litri, seful Profructta spune ca se utilizeaza intre 4,5 si 6 kg de mere, in functie de soi si de starea marului. Spre exemplu, randamentul este mai bun daca marul este procesat imediat dupa ce este adus din livada.

La companie lucreaza opt oameni in productie si patru pe distributie, iar capacitatea utilajelor este de o tona de suc/ora. Sucurile se vand numai in Cora fiindca stocul initial s-a epuizat rapid si compania nu are destule resurse sa creasca foarte rapid productia. O cutie de 3 litri costa in jurul a 20 de lei.

Ce urmeaza? In toamna vor aparea sucuri de fructe de padure (fragi, zmeura, afine, mure) si de legume (sfecla rosie, varza, morcovi, telina). Sucurile de legume sunt mai putin cunoscute in Romania si se adreseaza unui public educat (cure de detoxifiere, vitamine).

A treia gama de produse va fi constituita de legume si fructe uscate in curenti de aer rece si vor fi ambalate in pungi cu "fermoar", pentru inceput urmand sa fie lansate ciuperci, fructe de padure, mere si  gutui. Pentru aceste noi proiecte sunt bugetate investitii de 200.000-300.000 euro, bani proveniti tot de la celelalte doua business-uri. Cu aceste proiecte numarul de angajati pe productie va creste de la opt la 12-14. "Nu urmarim sa facem productii enorme, ci vrem sa ramanem la productii normale ca sa putem sa facem calitate. Criteriile de selectie la fructe sunt foarte dure inainte sa intre la procesare. Exista doua benzi supravegheate de angajati, una inainte de spalarea fructelor si una dupa spalare".

Obiectivul pe 2015 este o cifra de afaceri de 150.000 euro, iar tinta este ca in doi ani afacerea sa treaca pe profit. Ce isi propune Marius Macarescu pe termen mediu?  La Campulung va incepe si productia de dulceata, fiindca a fost comandat din strainatate un echipament care va fi livrat in 11 luni, deci undeva pe parcursul lui 2016. "Este un echipament care regleaza foarte bine cantitatea de zahar din dulceata si vom incerca sa folosim doar suc de mere ca indulcitor".
Parallax

Vizualizari
438
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri