In prag de sezon estival 45% dintre unitatile de cazare din Constanta risca insolventa. Care este situatia in alte judete - Studiu
raluca.abrihann

In prag de sezon estival 45% dintre unitatile de cazare din Constanta risca insolventa. Care este situatia in alte judete - Studiu

Imagine principala
In prag de sezon estival 45% dintre unitatile de cazare din Constanta risca insolventa. Care este situatia in alte judete - Studiu
In judetul Constanta, unde se deschide sezonul estival la sfarsitul
acestei saptamani, 45% dintre companiile care detin unitati de cazare
prezinta un risc ridicat de a intra in insolventa, arata  un studiu
Creditinfo Romania. Situatia este similiara si la nivel national, unde
aproape jumatate dintre aceste companii risca sa intre in insolventa.
Mai precis, din cele 2.748 firme care detin hoteluri, 1.508, (55%)
prezinta un risc ridicat. Care sunt cele mai dezvoltate si cautate zone
turistice ale Romaniei.


Bucurestiul se afla in fruntea listei, cu cele mai multe firme care detin hoteluri, cu risc de intrare in insolventa: 64% dintre companiile.

Dintre judetele dezvoltate turistic, riscuri mari de intrare in insolventa au de asemenea companiile din Brasov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mures (54%), Prahova (53%) si Timis (51%), se arata intr-un studiu Creditinfo Romania, companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial.

"In judetele dezvoltate turistic, precum Brasov, Mures, Prahova, Sibiu, Cluj, Bihor, Timis, Suceava, peste jumatate dintre companiile care detin hoteluri au risc peste medie de a intra in insolventa", a declarat Aurimas Kanciskas, managing director Creditinfo Romania.

Exista o legatura directa intre anul infiintarii companiei care detine hoteluri sau alte unitati de cazare si riscul de intrare in insolventa.

Astfel, cele mai expuse acestui risc sunt companiile infiintate in perioada 2006-2010, 54% dintre ele prezentand acest risc.  In schimb, cele mai solide afaceri in domeniu, potrivit datelor statistice, le au companiile infiintate in primii ani de dupa revolutie. Doar 31% din companiile infiintate in perioada 1991 - 1995 prezinta risc ridicat de intrare in insolventa, mai arata studiul citat.

Peste 300.000 de locuri de cazare in Romania


La finalul anului 2016, erau inregistrate in Romania 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane si alte unitati cu functiuni de cazare turistica, cele mai multe aflandu-se in Brasov, cu 881 de structuri de cazare, Constanta, cu 761 structuri de cazare si Harghita cu 371 structuri de cazare. In total, la nivelul anului 2015, in Romania au fost cazati 8.465.909 turisti.

Cele mai dezvoltate si totodata cautate zone turistice ale Romaniei sunt: Bucuresti (1.723.999 sosiri turisti in unitatile de cazare) ¬ in special pentru turismul corporate si cultural, Constanta (1.021.475 turisti) - pentru turism estival, Brasov (997.601 turisti) si Prahova (467.158 turisti) - pentru turismul montan, Mures (495.481 turisti) - pentru turism balnear, cultural si montan, Cluj (428.812 turisti) - pentru turism corporate, balnear si cultural, Bihor (344.059 turisti) - pentru turism balnear (Felix) si turism montan, respectiv Timis (338.238 turisti) - pentru turism corporate si Suceava (310.458 turisti). Acestea atrag peste 80% din totalul turistilor, se mai arata in studiul Creditinfo Romania. De 1 Mai, de regula, judetul Constanta este destinatia din tara noastra cu cei mai multi turisti.

In fiecare an, peste 35.000 de angajati stau la dispozitia turistilor romani si straini pentru a le asigura confortul. Judetele cu cel mai mare numar de salariati din turism sunt Bucuresti, cu 8.288 de angajati, Constanta, cu 3.913 de angajati, Timis, cu 1.912 de angajati si Brasov, cu 1.605 de angajati.

Distributia cifrei de afaceri pe judete


Cele mai multe companii care detin hoteluri si alte facilitati de cazare din Romania se afla in Bucuresti (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanta (497 de infrastructuri, 28 noi), Brasov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, 10 noi), Prahova (177 infrastructuri, 6 noi). In ultimii 10 ani, in Romania s-au infiintat peste 2.000 de companii care detin hoteluri si alte facilitati de cazare, anul de varf fiind 2008, cu 280 astfel de unitati. Cel mai slab an a fost 2013, cu doar 173 de unitati. In anul 2010  infiintarea de astfel de infrastructuri a inregistrat o scadere brusca, cauzata de criza economica, de doar 181 de unitati.

Hotelurile si celalalte unitati de cazare din Bucuresti genereaza cea mai mare cifra de afaceri din tara (1,298 milioane de lei). Urmeaza Constanta (447 milioane de lei), Timis (184 milioane), Brasov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) si Mures (139 milioane de lei).

In topul judetelor in functie de cifra de afaceri medie obtinuta de companiile care detin hoteluri si alte facilitati de cazare existente se regasesc: Bucuresti (1,98 milioane de lei), Bistrita-Nasaud (1,6 milioane de lei), Valcea (1,43 milione de lei), Galati (1,4 milioane de lei), Timis (1,3 milioane de lei), Dolj (1,28 milioane), Ialomita (1,2 milioane) si Sibiu (1,17 milioane de lei). In afara de Bucuresti si Timis, doar Mures (1,16 milioane) si Bihor (1,1 milioane) inregistreaza cifre de afaceri medii mai mari decat media pe tara (1 milion de lei), judetele Brasov (0,65 milioane), Cluj (0,78 milioane de lei), Constanta (0,89 milioane) si Prahova (0,93 milioane) situandu-se sub media nationala.

Cele mai profitabile hoteluri se regasesc in Bucuresti (124 milioane lei profit), Constanta (58 milioane de lei), Timis si Brasov (cate 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mures (24 milioane), Cluj si Valcea (cate 22 milioane de lei).

Analistii de la Creditinfo Romania au calculat alti doi indicatori care descriu afacerile din turismul romanesc: viteza de recuperare a creantelor si viteza de plata a datoriilor. In cazul companiilor care detin hoteluri si alte unitati de cazare, viteza de recuperare a createlor este de 44 de zile, de aproape patru ori mai mare decat in cazul altor companii (media nationala este 161 de zile). In schimb, viteza de plata a datoriilor este de 331 de zile, cu 80 zile mai lenta decat cea existenta la nivel national.

Cea mai scurta durata de recuperare a creantelor, in randul judetelor dezvoltate turistic, se inregistreaza in Mures (29 de zile), in vreme ce durata de recuperare a creantelor din Brasov este aproape dubla (56 de zile). Cea mai mare viteza de plata a datoriilor o au firmele din Prahova (254 de zile) si Timis (256 de zile), in timp ce in Bihor datoriile se platesc si dupa 509 zile.

"Durata rapida de recuperare a creantelor indica infrastructuri unde plata se realizeaza de obicei in avans sau cash la receptie, la parasirea camerei. Recuperarea mai greoaie a creantelor indica infrastructuri care gazduiesc in general clienti corporate cu plata ulterioara. In acelasi timp, faptul ca in domeniul hotelier incasarile se realizeaza in avans si cash este un motiv pentru care in acest domeniu viteza de recuperare a creantelor este foarte rapida. Incasarea creantelor in avans le ofera hotelierilor avantajul de a-si plati datoriile mult mai repede, insa acest lucru nu se intampla, acestia preferand sa amane plata datoriilor", explica Aurimas Kascinskas.

O companie hoteliera din zece indeplineste criteriile de profitabilitate si buna reputatie

Doar 9,3% din companiile cu activitate in domeniul hotelier indeplinesc criteriile de profitbilitate si buna reputatie, cu mult peste media de 4% inregistrata de companiile care activeaza in alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hoteliera se afla in judetele Timis (17,14%), Constanta (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) si Mures (9,24%), mai arata studiul

Creditinfo Romania este o companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial.
Parallax

Vizualizari
63
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri