Ovidiu Popica

Galerie cu harti: Vezi in articol zonele afectate de frig si suprafetele cu livezi

Imagine principala
Galerie cu harti: Vezi in articol zonele afectate de frig si suprafetele cu livezi
Proprietarii de livezi urmaresc ingrijorati temperaturile din acest weekend cu temerea ca valul de frig le-ar putea strica recoltele de fructe.Dupa o perioada mai calda in care pomii au apucat sa infloreasca valul de frig neasteptat, anuntat pentru acest final de saptamana pune in pericol rodul fructiferilor.

Recoltele de cirese, piersici si caise ar putea avea de suferit cel mai mult din cauza valului de frig din aceasta perioada spun pomicultorii care, in anumite zone, mai ales unde a cazut lapovita sau chiar a nins, evalueaza deja pagubele.

Marul, ceva mai rezistent la temperaturi apropiate de zero grade e si el urmarit dar in fuctie de soi si stadiul de inflorire ar putea fi, deasemenea, afectat daca temperaturile scad spre -3 sau -4 grade.

Statisticile INS arata ca pomicultorii romani cultiva peste 150.000 de hectare cu pomi fructiferi. In ultimii 10 ani, productia de fructe a fost intre 1 milion si aproape 1,5 milioane de tone pe an, potrivit datelor oficiale din agricultura.

Judetul Arges are cele mai mari suprafete de livezi (cam 20.000 de hectare), apoi Valcea (peste 13.000 ha) Prahova (aproape 10.000 ha), Dambovita si Bistrita Nasaud ( cam 9.000 ha) Satu Mare si Buzau (peste 8.500 ha).

Livezile dominante sunt cele de prun (70.000 de hectare - cam 45%) si mar (60.000 de hectare - 37%) apoi, cu suprafete mult mai mici sunt cele de ciresi (in jur de 7-8000 de hectare), peri ( aproape 5000 ha) caisi si piersici (aproape de 3000 ha, fiecare).

Harta Interactiva: Suprafete pomicole cultivate in Romania (mar, par, cais, piersic - pe regiuni de dezvoltare)
  • Selecteaza, in drepta sus de pe harta, butonul "Vizible Layers" pentru fiecare tip de livada
  • Click pe fiecare regiune pentru mai multe date


O buna parte din plantatiile pomicole erau insa "in declin" cum spun specialistii, dupa cum arata un Ghid pentru Pomicultura publicat in 2014 de ministerul agriculturii. Mai putin de jumatate din suprafete erau livezi "pe rod" si pe doar 6% din suprafete se aflau livezi tinere.

Desi merii rezista bine la frig intens, cel mai bine se simt la 14-27 de grade iar marea problema este sensibilitatea din perioada in care fac flori. Ghidul citat, arata, printre altele, ca atunci cand au imbobocit , "florile rezista la temperaturi de pana la -5 grade Celsius, daca au apucat sa se deschida, degera la -1,6 pana la -2 grade Celsius, iar fructele abia formate, suporta scaderea temperaturii numai pana la - 1,1 grade Celsius". Altfel spus, pentru merele "bebelusi" un singur grad sub zero poate fi fatal. Pomicultorii stau deja cu ochii pe termometre si urmaresc ingrijorati vremea din urmatoarele cateva zile . Pentru unii wekendul care vine poate face diferenta dintre profit si pierdere consistenta.

Potrivit hartilor de prognoza meteo de la AccuWeather, incepand din noaptea de joi si in prima parte a weekend-ului mare parte din tara va fi afectata de valul de frig.







Simona Radu, producator de fructe din judetul Sibiu spune ca urmatoarele doua nopti sunt critice. "La Sibiu a nins (n.r.- joi, la prinz) noi avem 300 de hectare de ciresi, visini, meri si pruni si ne e teama sa nu patim ca anul trecut. In 26-27 aprilie 2016 a dat un val de frig care ne-a distrus cam 70-75% din recolta de cirese", isi aminteste Simona Radu. La meri, adauga producatoarea, daca temperatura scade spre -2 grade Celsius fructele abia formate vor ingheta.

Jonathan sau "ionatanul" cum i se spune la noi, soi vedeta in cosul de fructe al consumatorilor romani se cultiva in special in zona Dambovitei si rezista destul de bine la frig dar poate fi afectat daca e prins de ger dupa ce infloreste.

Grafic interactiv: cele mai importante soiuri de mere cultivate in Romania



Temperaturi de cateva grade sub zero afecteaza si perii care au apucat sa-si deschida florile, arata autorii ghidului. Ca sa rodeasca bine, parul are nevoie de caldura iar verile mai racoroase ii reduc productia.

Caisul este printre cei mai sensibili la trecerile de la cald la frig. La 6-7 grade mugurii se deschid si devin rapid victime pentru ceea ce pomicultorii numesc "brume tarzii" si "geruri de revenire", din primavara. O perioada calda in martie, urmata de una friguroasa cum e cea de acum poate afecta serios recolta de pe suprafete si asa destul de mici si ar putea duce la scumpirea caiselor, in vara.

O alta victima a frigului din primavara este piersicul care, pe piata romaneasca lupta oricum din greu cu productia mare din Uniunea Europeana. 2-3 grade sub minus distrug florile si fructele abia formate de piersic. Sunt de ajuns 2-3 ore la -4 grade pentru ca bobocii de piersic sa fie decimati de frig. "Ca si la cais, ingheturile de revenire dupa o perioada relativ calduroasa, sunt mai periculoase decat gerurile din perioada repausului obligatoriu (decembrie-ianuarie)" arata autorii ghidului pentru pomicultori.

Nota redactiei: precizari privind datele utilizate in material:
  • La realizarea hartilor am utilizat date statistice disponibile la INSSE, provenite din cercetarea statistica privind "Potentialul productiv al plantatiilor pomicole si al plantatiilor viticole destinate productiei de struguri de masa, in anul 2012". 
  • Potrivit unui comunicat oficial, "cercetarea statistica a fost realizata in conformitate cu cerintele Regulamentului nr. 1337/2011 al Parlamentului European si al Consiliului de catre toate Statele Membre ale Uniunii Europene care cultiva cel putin 1000 ha cu una din speciile pomicole: meri, peri, piersici, nectarini, caisi sau cu vii pentru struguri de masa".
  • Potrivit INSSE, astfel de cercetari se realizeaza o data la cinci ani. In 2017 s-au colectat deja date pentru urmatorul studiu ale carui rezultate sunt anuntate spre publicare, in decembrie 2017.
  • O alta sursa de informatii utilizata (si recomandata in special pentru pomicultori si pasionati) este "Pomi, arbusti fructiferi, capsun - Ghid tehnic si economic"a carui realizare a fost finantata de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin proiectul "Completarea Sprijinului Financiar Acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii in Romania" (CESAR). Ghidul a fost coordonat de Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, Aurelian Olteanu, Mihail Coman, Ion Dutu.
  • Hartile, in format digital, au fost realizate cu sprijinul geospatial.org. Grafica: StartupCafe.ro
Parallax

Vizualizari
678
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri