Efectele internetului si noilor tehnologii asupra industriilor creative. Ce asteptari au consumatorii digitali – studiu
raluca.abrihann

Efectele internetului si noilor tehnologii asupra industriilor creative. Ce asteptari au consumatorii digitali – studiu

Imagine principala
Efectele internetului si noilor tehnologii asupra industriilor creative. Ce asteptari au consumatorii digitali – studiu
Mai mult decat in oricare alt sector, sectorul CCI (industriilor culturale si creative) s-a restructurat radical ca reactie la omniprezenta internetului si la noile tipare de consum, redefinind modele de afaceri si procesele de generare de continut, arata un studiu al EY Romania. Iata principalii factori ce au un impact major asupra acetor industrii.

In contextul in care tehnologia ofera o forta tot mare consumatorului, inovatia, "cultura datelor" si directionarea cat mai eficienta a investitiilor reprezinta principalele provocari cu care se confrunta companiile din acest sector, se arata in studiul care analizeaza 11 industrii creative (publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzica, film, presa scrisa, artele spectacolului, radio, TV si arte vizuale) la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori.

Sase factori ce au impact asupra industriilor culturale si creative ies in evidenta:

  • Abundenta: Pentru consumatorii de azi, abundenta si imensa diversitate a continutului reprezinta ceva de la sine inteles.
  • Continut ilegal: Tehnologiile digitale si internetul au permis aparitia multor servicii si moduri neautorizate de utilizare. Diseminarea ilegala de continut priveaza creatorii si intreprinzatorii din domeniu de venituri, astfel ajungandu-se in unele instante ca actul de creatie sa fie greu de finantat.
  • Personalizare: Industriile creative reflecta apetitul consumatorului pentru un continut din ce in ce mai personalizat si adaptat la locul, momentul si persoana care il consuma.
  • Agregare si recomandare: Aparitia canalelor integratoare de entertainment si continut, precum Google si Facebook, a contribuit la o accelerare a segmentarii pietelor antrenata deja de big data si de nevoia de relevanta. Platforme avansate de publicitare ghideaza consumatorul intr-o lume a hiper-alegerilor si ii permite acestuia sa urmareasca tipul de continut specializat, interesant pentru audiente de mici dimensiuni.
  • Comunitati: Retelele sociale au stimulat aparitia unei economii digitale bazate pe comunitati, in cadrul careia increderea in prieteni este mai mare decat in marcile traditionale si in media.
  • Implicare: Continutul trebuie sa depaseasca stadiul de la "oferta" la "angajament" pentru a sustine relatiile. Retelele sociale contribuie la productia, difuzarea si marketingul operelor creative si culturale.
Jucatorii noi de pe aceasta piata au creat ecosisteme care usureaza sarcina consumatorilor de a descoperi, alege si consuma media si cultura, mai arata studiul citat.

Ei au afectat deja semnificativ modele de afaceri si de stabilire a preturilor in zona de muzica si publishing.

Dispunand, in cele mai multe cazuri, de experienta in domeniul tehnologiei, astfel de companii urmaresc din primele stadii de dezvoltare sa se extinda la nivel international pentru a atinge o dimensiune critica, investesc masiv in tehnologie si in analiza sistematica a datelor.

In 2013, de exemplu, Netflix dedica in jur de 379 milioane de dolari pe an (9% din vanzari) cercetarii si dezvoltarii, angajand in medie 300 de oameni pentru intretinerea si dezvoltarea motorului propriu de recomandari, cu costuri de 150 milioane de dolari anual.

La 30 septembrie 2015, costurile cu cercetarea-dezvoltarea alocate de Netflix crescusera la 172 milioane dolari per trimestru.

Paradoxul digital


Desi digitalizarea reprezinta motorul consumului de media si cultura, unele CCI manifesta o rezistenta acerba la digitalizare, asa cum este cazul cartilor: in anul 2015, tiparul a reprezentat 80% din totalul vanzarilor globale de carti, iar procentul este si mai mare in tarile in curs de dezvoltare, potrivit studiul EY Romania,

Apetitul pentru evenimente si locatii fizice s-a accentuat. Industria muzicala este din nou impinsa de la spate de evenimente live, iar veniturile din concerte live depasesc acum vanzarile de muzica inregistrata in unele regiuni.

Distributia digitala este insa un instrument de promovare a evenimentelor live. Folosirea datelor culturale despre consumatori (comportament cultural si recomandari sociale) pentru a-i alerta pe acestia in privinta evenimentelor live si pentru a le vinde bilete permite industriei creative sa combine modelele de afaceri pentru a obtine crestere.

Descarca aici intregul studiu
Parallax

Vizualizari
137
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings