Strategia BlaBlaCar: Livrează, adună feedback, îmbunătățește, repetă. Cum s-a extins startup-ul în 19 țări în 5 ani
Adi Iacob

Strategia BlaBlaCar: Livrează, adună feedback, îmbunătățește, repetă. Cum s-a extins startup-ul în 19 țări în 5 ani

Thumbnail

BlaBlaCar a apărut în 2006 și este unul dintre puținii unicorni ai Franței - un start-up evaluat la peste 1 miliard de dolari. Serviciul de  ride-sharing este disponibil în prezent în 22 de țări, iar platforma are peste 70 de milioane de utilizatori, dintre care opt milioane sunt șoferi activi. Startup-ul a înregistrat o creștere masivă în ultimii ani, după ce s-a extins în 19 țări noi între 2011 și 2016. Compania a reușit să crească astfel păstrând filozofia sa de afaceri: "ceva făcut e mai bun decât ceva perfect".

"Pare contraintuitiv să livrezi ceva înainte de a fi perfect - să prezinți un produs în timp ce îi lipsește o caracteristică sau nu funcționează perfect. Este treaba mea ca CEO să trag linia (să decid când trebuie să livrăm), ceea ce poate fi frustrant pentru managerii de produse și ingineri", explică Nicolas Brusson, cofondatorul și CEO-ul BlaBlaCar, citat de The Next Web.

Sistemul BlaBlaCar este simplu: șoferii care urmează să facă o călătorie pe distanțe lungi - precum de la București la Iași - pot oferi locurile libere în mașină altor utilizatori. Șoferii nu au voie să facă profit, ci doar să-și acopere costurile de călătorie precum combustibilul.

Continuarea strategiei startup-ului a devenit și mai dificilă pe măsură ce BlaBlaCar a ajuns o companie matură. 

"Mai mulți oameni vor observa eșecurile, colegii tăi vor judeca deciziile tale. Acest lucru pune și mai multă presiune asupra personalului tehnic", explică antreprenorul.

Șeful startup-ului a și-a început cariera în domeniul antreprenoriatului în Silicon Valley la începutul anilor 2000. A studiat la Berkeley și a lucrat pentru startup-ul Gemfire, care nu a supraviețuit boom-ului dot com. 

"Faptul că am studiat și lucrat în Statele Unite m-a învățat această mentalitate. Educația în Franța este bazată pe note: primești note pentru orice așa că deschizi gura doar atunci când ești absolut sigur de răspuns. În Berkeley am fost invitați să dezbatem, chiar dacă asta însemna să vii cu argumente prostești. Am aflat că uneori e bine să faci greșeli", spune Brusson.

El a adus această mentalitate în Franța, unde s-a alăturat oficial startup-ului în 2009. Primii ani au fost grei, continuă el. "BlaBlaCar a fost fondat în 2006 și am primit prima noastră rundă de finanțare în 2010. Așa că "faza de garaj" a fost o perioadă lungă de timp".

În 2008-2009, investitorii au simțit deja criza financiară globală și, prin urmare, erau sceptici față de startup-urile de tehnologie. În același timp, conceptul de "sharing economy" nu fusese încă inventat - startup-urile precum Uber și Airbnb abia apăreau.

"Oamenii nu credeau că va funcționa. Ei se așteptau ca problema de încredere să fie o barieră prea importantă; nimeni nu ar vrea să-și împartă mașina cu un străin", spune Brusson. 

De asemenea, faptul că utilizatorii erau verificați prin intermediul Facebook nu a ajutat prea mult, deoarece majoritatea oamenilor - în special în Europa - nu foloseau rețelele de socializare atunci.

"Când am încercat să explicăm ideea în acele vremuri, oamenii spuneau: «Deci e ca autostopul?». Dar când conceptul de sharing economy a luat avânt, în jurul anului 2013, părerea s-a schimbat aparent peste noapte. Deodată, toată lumea spunea: «Oh, deci este ca și Airbnb, dar pentru mașini!»", a menționat antreprenorul.

În iulie 2014, BlaBlaCar a obținut investiții de 100 de milioane de dolari, iar în septembrie 2015, compania primit finanțări de încă 200 de milioane de dolari, scrie The Next Web. În acești ani, BlaBlaCar a început expansiunea globală - lansându-se în până la cinci noi țări pe an.

Sloganul "ceva făcut e mai bun decât ceva perfect" reamintește o altă strategie din Silicon Valley: sloganul “move fast and break things” al Facebook. În timp ce rețeaua de social media a abandonat oficial sloganul în 2014, lumea încă se confruntă cu consecințele.

Potrivit lui Brusson, sloganul "ceva făcut e mai bun decât ceva perfect" devine problematic atunci când nu se fac excepții. Pentru că uneori lucrurile trebuie să fie perfecte. 

"Companiile nu pot compromite confidențialitatea și securitatea. Nu poți să-i spui utilizatorilor tăi: Îmi pare rău că datele tale au fost furate, dar ne-am grăbit să terminăm platforma", spune antreprenorul.
 

Parallax

Vizualizari
1022
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings