Cine sunt antreprenorii sociali în România şi cu ce probleme se confruntă

55% dintre antreprenorii sociali din România sunt limitați de lipsa oportunităților de finanțare, iar o altă problemă pentru aceştie este lipsa unui cadru legislativ favorabil, arată un raport al Ashoka România. Cum arată profilul antreprenorului social din România.

„Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluții inovatoare la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguitățile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe acești antreprenori să aducă schimbarea de care țara noastră are nevoie.” – Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

Studiul arată că:

• 55% dintre antreprenorii sociali din România sunt limitați de lipsa oportunităților de finanțare
• 31% dintre ei cred că doua mare provocare a inovatorilor sociali din România este lipsa unui cadru legislativ favorabil
• 20% văd ca obstacol principal lipsa de cunoștințe și experiență în măsurarea impactului social

Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România:

• Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenților. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parțial datorită lipsei cadrului legal;

• Se bucură de foarte mult potențial nevalorificat – o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale;

• Fragmentat datorită lipsei rețelelor funcționale între inițiative și a izolării acestora. În prezent, nu există rețele puternice care să promoveze inovația socială;

• Din punct de vedere geografic, Bucureștiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potențialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj, Iași, Timișoara. Zonele rurale sunt mult mai puțin dezvoltate, dar și ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, datorită lipsei infrastructurii;

• Zonele de nord-vest, vest și centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul țării.

Pentru realizarea studiului, Ashoka a derulat interviuri de profunzime cu 40 de antreprenori sociali, în perioada aprilie-iunie 2017. Dintre antreprenorii intervievați, 22 sunt femei iar 18 bărbați, și sunt activi în domeniul educației (6), mediului (5), sănătății (3), civic (6), transversal (6), industriilor creative (2), activării urbane (2), întreprinderilor sociale (6) și altele (3). Multe din persoanele intervievate sunt implicate în mai multe activități, fie în același domeniu, fie în altele.

Harta Inovatorilor Sociali

Ashoka a finalizat anul trecut Harta Inovatorilor Sociali din România, ce cuprinde principalii 932 de inovatori din domeniu. Harta trasează modul în care relaționează antreprenorii din diverse domenii sociale și ne ajută să înțelegem mediul în care activează.

Mediul antreprenoriatului social din România este compus din 53% femei și 47% bărbați, fiind singurul astfel de ecosistem din Europa în care femeile sunt mai numeroase decât bărbații.

17% din inovatori lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educație, 15% în implicare civică, 14% în domenii transversale și 7% în sănătate.