Românii și munca: Doar o treime merg la job cu plăcere (studiu)

Un procent de 34% dintre angajații români se simt fericiți la job, iar restul de 66% nu simt împlinire la locul de muncă actual, potrivit unui studiu realizat de o companie de cercetare de piață.

Anumite grupuri demografice experimentează o împlinire mai mare pe plan profesional, în special femeile (37% vs. 31% bărbați), persoanele între 35-45 ani (43%), cei care au copii (43% vs. 27% dintre cei fără copii) și cei cu venituri peste 5000 RON (39%), potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research.

Aproape jumătate din românii angajați (47%) se declară mulțumiți de locul lor de muncă și de nivelul de remunerație pe care îl primesc, însă fără ca această satisfacție să fie însoțită de sentimentul de împlinire.

Totodată, 19% dintre români nu sunt mulțumiți de locul lor de muncă actual, considerând că nu sunt plătiți suficient și că nivelul de stres este ridicat. Această atitudine față de locul de muncă este regăsită în special în cazul celor cu vârste cuprinse între 45-55 de ani (24%) și a celor cu venituri mici, sub 3000 RON (33%).

În prezent, 65% dintre angajații români declară că au observat colegi afectați de sindromul burnout la locul de muncă, aceștia manifestând simptome de epuizare fizică sau psihică.

Acest fenomen este remarcat în mai mare măsură în rândul Generației Z, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (77%), persoanelor mature între 45-55 de ani (71%) și a celor cu venituri mari peste 5000 RON (71%).

În plus, jumătate dintre români (51%) au afirmat că au luat inițiative de-a lungul timpului pentru a minimiza nivelul de stres cu care se confruntă la locul de muncă. Acest comportament este mai des întâlnit în rândul celor cu vârste cuprinse între 18-24 ani (58%) și a celor cu venituri mari peste 5000 RON (57%).

„Datele studiului relevă că fenomenul epuizării la locul de muncă este o realitate observată de o parte semnificativă a angajaților din România ce necesită măsuri pentru a minimiza stresul la locul de muncă. Factorii precum genul, vârsta, statutul familial și nivelul de venit influențează în mod semnificativ percepția de împlinire la locul de muncă, iar înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru elaborarea unor strategii de gestionare a resurselor umane și pentru crearea unui mediu de lucru mai motivant pentru toți angajații", a menționat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

Cum scapă românii de stres

Luarea concediilor de odihnă (41%), petrecerea timpului în oraș sau sesiuni de shopping (37%) și relaxarea prin ascultarea de muzică (29%) sunt metodele principale de combatere a stresului de la locul de muncă, în timp ce 26% aleg să ia pauze mai lungi și mai dese pentru a crea un mediu de lucru mai agreabil.

22% dintre respondenți consideră că schimbarea locului de muncă ar putea fi o modalitate de a face față nivelului ridicat de stres, în timp ce 12% au menționat o creștere a consumului de substanțe precum tutunul sau alcoolul pentru a face față stresului, iar 8% au apelat la serviciile unui terapeut sau psiholog.

În ceea ce privește principalele cauze ale nivelului crescut de stres în rândul angajaților, observăm că acestea includ:

• volumul ridicat de muncă (42%);
• plafonarea salariului (33%);
• preluarea excesivă de responsabilități (33%);
• interacțiunea cu clienți dificili (24%);
• presiunea generată de crize financiare cauzate de fenomene precum inflația sau recesiunea (19%).

În cazul persoanelor între 35-55 ani, volumul de muncă ridicat generează un nivel de stres mai ridicat (47%), în timp ce plafonarea salariului este o cauză mai des întâlnită în cazul bărbaților (35% vs. 30% femei), iar clienții dificili sunt mai des menționați de tinerii între 25-34 ani (30%).

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 24 aprilie - 3 mai 2024 pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1005 respondenți (dintre care 895 respondenți lucrează), iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.