Cum schimbă Liceul Româno-Finlandez mentalitățile elevilor, profesorilor și ale părinților din România

Alina Dumitrache a început proiectul Liceului Româno-Finlandez din 2010, după ce a fost impresionată de o vizită în Finlanda, în 2008, unde a văzut cum educația se poate face complet diferit față de ce văzuse din experiența ei de profesoară în România. Acolo a observat un sistem performant, cu copilul în centrul educației, axat pe comunicare, comunitate și practică, pe care l-a adaptat și l-a aplicat pe curriculumul din România. De atunci, liceul din Militari a tot crescut, iar acum sute de elevi se pot lăuda cu o educație și o mentalitate diferită datorită lui, cu mulți dintre elevi alegând să rămână profesori acolo. StartupCafe.ro a stat de vorbă Alina Dumitrache, directoarea Liceului Româno-Finlandez, ca să afle ce înseamnă cu adevărat educația finlandeză adaptată la România.

Care este ideea de la care a plecat Liceul Româno-Finlandez?

Acum 14 ani am pornit de la ideea că vrem o grădiniță în care copiii să se simtă bineveniți. Și iată, 14 ani mai târziu de fapt, acea grădiniță s-a transformat în liceu, pentru că întotdeauna acea primă generație a deschis și următorul nivel: primar, gimnazial și, ulterior, liceu. Ne bucurăm că, în continuare, primul lucru pe care-l vezi când intri în școală e că aici sunt copii care se simt bine.

Cum se reflectă filosofia finlandeză în activitatea liceului?

Se simte încă foarte puternic, pentru că eu, când am mers în Finlanda, am învățat că școala se poate face și altfel. Se poate face într-un mod în care să performezi fără să fii presat, în care poți să-ți descoperi talentele într-un context în care să-ți placă, să-ți placă ce descoperi la tine. Să știți că spiritul finlandez nu este ceva mistic sau ieșit din comun, ci este sentimentul că facem școală în mod profesionist, adică aducem cei mai buni profesori, facem activități care să aibă sens și încercăm în fiecare zi să fim mai buni decât am fost ieri.

Povestește-ne puțin despre ciclurile de învățământ, știu că aveți de la grădiniță până la primar.

Dacă vrei (și există astfel de contexte) poți să-ți aduci copilul când are doi ani și să-l iei când termină liceul, când face 19 ani. Apoi să rămâi surprins că unii aleg să rămână să lucreze aici. Cred că asta e cea mai mare realizare pe care am avut-o. Ne bucurăm ca la grădiniță să avem flexibilitatea faptului că jocul este centrul preocupărilor noastre, după aceea în primar rămânem atenți la tot ceea ce înseamnă ideea asta de a avea o relație sănătoasă cu elevii și a crea o relație sănătoasă a lor cu învățarea. La gimnaziu deja se explorează tot ceea ce înseamnă partea de pasiuni, iar în liceu îmi place să spun că le deschidem mintea sau că îi ajutăm să-și deschidă mintea pentru a putea să devină tot ce-și doresc să devină.

Pentru că se apropie înscrierile la liceu, ce ne poți spune despre profilurile pe care le aveți?

Bijuteria coroanei, cum s-ar zice, e profilul pedagogic. De ce spun asta? Pentru că este singurul profil de la noi din țară în care am văzut studiindu-se lucruri care chiar te ajută și dacă nu vrei să ajungi profesor: să înveți cum să conduci un grup, să înveți cum să setezi niște obiective și să poți să le îndeplinești, să înveți să faci față unei comisii de examinare pe care o vezi pentru prima oară în viața ta, în ziua cu primul dintre examenele foarte importante din cariera ta.

Chiar este un profil unde înveți să faci treabă într-un sens super serios. Las așa ca un fun fact: în momentul în care una dintre absolventele noastre a aplicat la o universitate faimoasă din Statele Unite ale Americii, când au văzut că este absolventă de pedagogic imediat au și angajat-o ca dorm manager, pentru că spuneau „dacă tu ai reușit să conduci o clasă de copii, cu certitudine putem să-ți dăm în responsabilitate tot felul de lucruri.”

Un alt profil care începe să fie căutat mai nou la noi este profilul de Matematică-Informatică, cel pe care dorim să-l ridicăm din perspectiva ideii că, pentru a putea să dăm lumii adulți cu mintea deschisă, aceștia trebuie să aibă dezvoltată și gândirea critică, gândirea științifică, logico-matematică, și explorăm aceste aspecte în cadrul profilului de Mate-Info.

Avem și un profil de științe sociale, unde explorăm ideea activismului sănătos, că este antreprenoriat, că este a facilita proiecte noi, a te implica în schimbarea socială de care, până la urmă, cu toții avem nevoie.

Care sunt principalele aspecte pe care puneți accentul la liceu?

Una dintre eleve mi-a spus că ar trebui să punem niște pancarte pe care să scrie „vocea elevilor chiar contează”. Și iau ideea ei, nu a fost a mea, deși cumva principiul este cel pe care l-am vrut. Ca să putem să dăm lumii niște adulți sănătoși din toate punctele de vedere, ei trebuie să exerseze undeva. Și ei exersează foarte multe lucruri în timpul liceului, care au de a face cu inițieri de proiecte, conducere de proiecte și tot ceea ce înseamnă skill-uri de time management, de setare de obiective și de a învăța într-un context controlat cum să facă față provocărilor din mediul de lucru, din viitor.

Care crezi că este cel mai important aspect în educația copiilor?

Trebuie să aibă în clasele lor oameni care chiar doresc să fie acolo. Un elev a zis treaba asta într-o conferință și m-a impresionat: „Profesorii mei vor să stea în fața mea”. Cred că este foarte important să aibă în față oameni care-și doresc să fie acolo, care-s pregătiți să fie acolo, profesioniști care se bucură de interacțiunea cu elevii ca fiind parte și din propria lor formare.

Cum crezi că se poate dezvolta educația în România?

Am ajuns la concluzia că educația din România se poate dezvolta în toate acele zone în care se vrea. În orice context în care am găsit profesori dornici să facă lucrurile altfel decât felul în care ei au fost instruiți, am văzut și proiecte frumoase, care au fost ale copiilor.

Articol susținut de Liceul Româno-Finlandez