Denisa Crăciun
Din 2018 și până la finalul lui 2021, în Europa au fost încheiate 857 de runde de finanțare în agritech și agrifood, ce totalizează 4,5 miliarde de dolari, însă după stagnarea investițiilor în 2020, finalul lui 2021 arată o revenire a acestora, potrivit unui studiu.
Studiul Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report 2022 cuprinde o hartă cu peste 50 de startup-uri tech din România care inovează domeniul AgriFood și scoate, totodată, în evidență un interes pronunțat pentru domenii ca biotehnologie, precision farming, relația dintre fermieri și cosumatori și bunăstare.
Iată 10 dintre cele peste 50 de startup-uri tech românești inovatoare.
Poți accesa AICI lista completă cu cele peste 50 de startup-uri tech românești de urmărit în 2022, iar mai jos găsești o hartă cu acestea.
În cadrul raportului sunt cuprinse și o serie de informații practice de la fondatorii de startupuri locale, care dezvoltă soluții AgriFood.
Din perspectiva nevoilor și a oportunităților, antreprenorii români semnalează: necesitatea digitalizării și automatizării accelerate a domeniului, alături de adoptarea unor practici sustenabile în agricultură.
Aceștia mai subliniază și importanța rolului autorităților în facilitarea relației dintre startupuri și fermieri.
În plus, există și o nevoie urgentă pentru date granulare și actualizate legate producția internă din agricultură, așa încât atât fermierii, cât și fondatorii de startupuri tech să poată avea acces la informații complete care să îi ghideze.
În ceea ce privește dezvoltarea unui astfel de startup, fondatorii pun accentul pe derularea unor interviuri cu viitorii clienți, așa încât să poată înțelege cât mai corect și complet nevoile acestora sau posibile bariere în adoptarea soluției respective - pas cu atât mai important cu cât viteza de adoptare a acestora este mică în țara noastră.
Printre principalele tendințe evidențiate în cadrul conferinței de anul acesta, s-a conturat necesitatea unei legături mai strânse între producătorii locali și consumatori, pe fondul pandemiei, care a determinat un interes pronunțat pentru achiziția de produse alimentare de la producători și fermieri locali, facilitat de grăbirea digitalizării micilor afaceri.
În plus, folosirea IoT în agricultură, cu ajutorul unor softuri și dispozitive hardware care previn și minimizează risipa, își consolidează importanța în domeniu, alături de precision farming (agricultura de precizie), care folosește tehnologii data-based, teledetecție și internetul pentru gestionarea culturilor, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.
Biotehnologia, cu rol important în creșterea producției și îngrijirea și protejarea recoltelor, dar și nutriția și wellbeing-ul, prin preocuparea pentru rolul alimentației în menținerea unui stil de viață sănătos și un interes sporit pentru produse provenite din culturi bio, se numără și în acest an pe lista tendințelor importante.
Raportul realizat de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech, în parteneriat cu EIT Food și Microsoft, include startup-urile care inovează la nivel local, tendințele emergente din domeniu și informații practice de la reprezentanții locali.
EIT Food este susținut de European Institute of Innovation and Technology (EIT), un organism al Uniunii Europene.