Măști de protecție fabricate Romania. Ce spune un antreprenor din industria confecțiilor textile. Video-Interviu #deladistanță

Fabricarea măștilor de protecție apare ca o oportunitate în criza coronavirus iar antreprenori români din confecțiile textile s-au apucat deja să pregătească primele comenzi. Cât de pregătite sunt fabricile și atelierele de confecții cum se pot face și cum pot vinde producția?

Am discutat vineri 20 martie 2020, într-un interviu la distanță, cu antreprenorul Ovidiu Baciu investitor în industria de asamblare a confecțiilor textile, despre începerea producției de măști de protecție, la una din halele de producție aflată în județul Argeș.

Firma sa de confecții are operațiuni de producție și centre de aprovizionare în Romania și în alte zone din Balcani iar centrul principal de comenzi este la Londra, unde recent a fuzionat cu o firmă britanică de confecții textile. 

Discutăm în interviul cu antreprenorul Ovidiu Baciu despre:

• Cum sunt comenzile de confecții textile afectate de criza Covid-19

• Cum se pot fabrica măști de protecție

• Cum merge aprovizionarea cu materie primă

• Ce se întâmplă cu salariații din sector

• Cum vede antreprenorul măsurile privind șomajul tehnic de 75% plătit de stat 

Interviul a fost înregistrat la distanță, vineri 20 martie 2020, când încă nu se publicase în Monitorul Oficial Ordonanța 30/2020 privind șomajul tehnic.

Ovidiu Baciu, antreprenor: Centrul nostru de comandă este la Londra pentru că vânzările se fac în Anglia.

Vinerea trecuta am primit o informare din partea marilor lanțuri pentru care lucrăm că absolut orice ridicare de marfă se blochează.

Drept urmare, am blocat absolut orice comandă de țesătură, inclusiv țesăturile care sunt pe mare, pe ocean, prin porturi și prin toate traseele acestea de aprovizionare.

Le-am blocat, am anunțat furnizorii că indiferent unde se vor bloca noi nu le mai primim și, deci, nu le mai plătim.

Apoi, oamenii a trebuit să fie lăsați acasă. 

StartupCafe.ro: Despre câți oameni vorbim, domnule Baciu?

Ovidiu Baciu, antreprenor: Vorbim de toți salariații care lucrează, mai puțin 20-30 de oameni care sunt birouri tehnice.

Vorbim de sute de oameni care au fost lăsați acasă

Acum, ca o nevoie (generală, de moment) mai mult decât ca o nevoie a companiei, am finalizat astăzi (vineri 20 martie) o ofertă de măști medicale, nesterilizate, pentru că nu avem tehnologia de sterilizare.

Dar, să nu facem o greșeală să credem că aceste măști pot să compenseze cele 200.000-300.000 de haine pe care noi le făceam lunar. 

StartupCafe.ro: Adică e o reorientare care nu salvează, de fapt, afacerea?

Ovidiu Baciu, antreprenor: Nu, nu salvează nimic. Asta e o muncă pentru 20 de persoane nu e o muncă pentru sute de persoane.

Acum așteptăm indicațiile sau mai bine zis comanda de la cumpărător, pentru că cumpărătorul este șeful, până la urmă...

Lanțurile de magazine s-au blocat și, deocamdată, toată lume atrebuie să stea acasa nemișcată, pe consum minim, 2 săptămâni. După care, mai vedem. Asta este realitatea...

StartupCafe.ro: La dvs. în firmă?

Ovidiu Baciu, antreprenor: Nu numai la mine în firmă. Pentru că lanțurile de magazine s-au închis în Anglia, pentru toată lumea. Anglia era cel mai mare cumpărător de textile de masă, de modă de masă.

Deci, nu vorbim de Armani sau de Gucci. Vorbim de produse de masă, adică grupul Arcadia; noi lucram pentru Wallis pentru Dorothy Perkins, TK Max, am lucrat și pentru H&M. Despre aceștia vorbim.

Ei nu mai vând, în momentul de față, nimic, sau nesemnificativ. Și, ca să își minimizeze pierderile și costurile pe această perioadă, au închis toate magazinele.

Acolo nu-i o dispoziție dată de guvern. Că dacă nu a mai intrat nici un client de trei zile, de cinci zile este clar fenomenul nu trebuie să urmărești curba. Și, vom vedea ce se întâmplă. 

Revenind la măști: noi avem niște nețesut acrilic, adică un material care se potrivește cu chestia asta.Chiar eu am pe față una din asta, că ne-am făcut, fiecare, așa ceva.

Avem și elastice dar ne lipsește o clemă de nas pentru că cele care care sunt făcute special pentru chestia asta au o clema ca să micșoreze fantele din jurul nasului și de la ochi. 

Dar asta nu înseamnă nimic. Avem materie primă, pe stoc, pentru vreo 120.000 de măști, 

Asta înseamnă, ce să vă spun, producția pe două zile. Nu pot să aduc (toți) oamenii.. Mai bine dau de lucru la unii, o săptămână sau două...

Dar să vedem dacă le cumpără cineva. O să facem oferta către minister, o să facem către spitale, nu știm cum o să fie cu banii...

În perioada asta, ne uităm să conservăm capitalurile și nu aș putea să dau către o unitate de stat ....

Mă gândesc: dacă dau și fac o cheltuială suplimentară de câteva zeci de mii de euro fără să primesc banii... Exista acest risc, să nu primim banii!

StartupCafe.ro: În momentul acesta spuneți așa: aveți materie primă pentru cca. 120.000 de măști...

Ovidiu Baciu, antreprenor: Care nu înseamnă mare lucru, în opinia mea!

StartupCafe.ro: Asta înseamnă că aveți o capacitate instalată, cu 15-20 de oameni de vreo 50.000 de bucăți pe zi. În ipoteza în care găsiți clienți dispuși să cumpere, ați avea posibilitate și materie primă să mergeți cu producția asta o săptămână-două?

Ovidiu Baciu, antreprenor: E în dubiu dacă e așa pentru că la furnizorii la care apelam de obicei, care vindeau aceste auxiliare de textile, au venit tot felul de cereri și sau epuizat toate stocurile.

Adică nu mai există elastic.... au venit, mă rog, să zicem, business-manii de conjunctură în domeniu sau, probabil, speculanții..habar n-am.

Deci, unde aveam kilometri de elastic am sunat și abia ne-au făcut rost de vreo 40.000 de metri 

StartupCafe.ro: Cât înseamnă 40.000 de metri? E mult, e puțin? 

Ovidiu Baciu, antreprenor: Dacă punem înseamnă pentru vreo 80.000 de măști. Adică nu e mare lucru.

StartupCafe.ro: Deci, e blocaj pe lanțul de aprovizionare cu materie primă pentru fabricat măști medicale? 

Ele nu pot fi făcute conform standardelor ridicate ale Uniunii Europene, pentru că acele STAS-uri (n.r. - standarde de fabricație) erau foarte ridicate. 

Numai o mașina automată face chestiile alea pentru că (materialul) era lipit termic și ar trebui sterilizate.

Din punct de vedere economic, interesul nostru pentru așa ceva este zero.

Noi doar încercăm să dăm o mână de ajutor comunității și să ținem, nu știu, 10-20 de oameni; dar noi vorbim aici de 1.000- 2.000 de oameni, de 1.500 de oameni. 

Noi avem unități de aprovizionare, ale noastre, și în Balcani, în alte țări, avem și în Asia și absolut toate s-au oprit vineri seara (n.r - vineri 13 martie 2020).

Ele erau oricum intrate într-o curbă descendentă pentru că ridicarea de mărfuri s-a micșorat față de planurile anterioare. 

Noi lucrăm cu patru cinci luni înainte; ianuarie a fost o lună normală dar, deja, în februarie, în fiecare săptămână, sau ridicat cu 20, 30 sau 50% mai puține haine decât trebuia ridicate. 

Pentru că deja sperietura, la vremea aia din China și un pic din Italia, își făcea efect asupra cumpărătorilor.  

Acum o săptămână s-a ridicat doar 20% din cantitatea de haine datorată și vineri (n.r - vineri 13 martie 2020) noi eram curioși - de obicei, miercurea, joia, primim ordinele de încărcare. 

Nu am primit nici un ordin miercuri, deci era clar că lucrurile nu sunt în regulă. 

Am primit o scrisoare din asta de avangardă:  ”stați așa că vă dăm un comunicat” și vineri am primit comunicatul:  ”nu se ridică nimic, până la noi ordine!”

StartupCafe.ro: Care e situația cu oamenii, ce faceți cu ei?

Păi nu facem nimic cu ei. Stau acasă, în fără plată. Nici o companie sub-contractoare și nici noi nu am putea să plătim aceste fantasmagorice prevăzute de lege (sume pentru) șomaj tehnic. 

O companie când se împrumută de bani, n-are bani.  Toate companiile cu care lucrăm, inclusiv noi, lucrăm cu banii băncilor. 

Iar dacă vă gândiți la niște salarii de 20.000, 30.000 sau 40.000 de euro, pe zi, nu trebuie decât să înmulțiți cu niște zile ca să vedeți că orice bancă ne-ar trânti ușa în nas dacă ar auzi că vrem să facem așa ceva.

StartupCafe.ro: Ați încercat o discuție cu băncile? Cum se poartă discuția?

Păi ce să îi spun băncii? Să îi spui să îmi dea banii pentru șomaj tehnic? Nu se poate așa ceva!

Astea sunt posibile doar poate pentru industria grea. Poate acolo e o realitate...dar, pentru o lună de zile. 

Mă îndoiesc că la 3-4 luni de zile și industria grea ar putea să facă chestia asta.

StartupCafe.ro: Există acest anunț de la guvern, așteptăm publicarea măsurilor de sprijin în monitorul oficial (n.r. - Ordonanța 30 publicata în 21 martie 2020) cu șomajul tehnic  de 75% pe care statul pare dispus - nu știm cât de pregătit este - să îl dea. Cum le vedeți?

Biroul nostru juridic a verificat astăzi (n.r. - vineri 20 martie 2020) și situația nu e atât de roz pe cât pare atunci când auzim la televizor că o să primim acești bani. 

În primul rând, trebuie să obținem un Certificat de Stare de Urgență.  Acest certificat nu  înțeleg de îl ce dăm dar, probabil, că starea de urgență nu e pentru toți stare de urgență.

După care, ca să obținem acest certificat ar trebui să dovedim cu cifre că ne-a scăzut producția. 

Păi, scuzați-mă dar, au trecut trei zile, noi am trimis oamenii acasă și toată mișcarea de confecții din Romania a trimis oamenii acasă. Pe oricine sunați nu e nimeni la serviciu. Cifrele nu apar decât când facem declarațiile pe care le depunem la sfârșitul lunii. Cum să dovedești cu cifre așa ceva? Dar, probabil că se va reveni asupra acestei așa-zise dovezi.

Deci, deocamdată, nu am putut să facem nimic nici măcar să te depunem așa ceva pentru că nu avem aceste cifre cerute.

StartupCafe.ro: Bun, dar înțelegeți că statul vrea să se asigure că are niște dovezi că lucrurile merg prost (în firmele care solicită ajutor)

Păi, atunci, să o facă pe propria răspundere, adică să declare, cine declară, că asta este situația, că-s oamenii acasă și să dea o pușcărie pentru minciună.

StartupCafe.ro: Deci, speranțele dvs. sunt destul de rezervate?

0,3-0,5 ... Adică ajungem la aceeași concluzie că decât să te încurci cu statul mai bine iei măsuri ca și când ești singur.

StartupCafe.ro: Oamenii de la dvs. ce spun?

Oamenii au primit cu multă bunăvoință situația, în sensul că au înțeles toți, nu am avut, nu am nu am simțit, niciun niciun director n-a sesizat vreo ripostă. Oamenii înțeleg că asta e crucea care trebuie dusă, în acest moment. 

Sigur că toată lumea din sistemul financiar și din sistemul bancar și din sistemul de business va fi de acord cu mine: întâi trebuie să conservăm locul la care trebuie să ne întoarcem peste o lună două. 

Am auzit niște părerologi la televizor care spuneau că nu asta este important; este important să sacrificăm tot ca să mai mâncăm o lună. 

Păi nu trebuie să sacrificăm tot! Să conservăm ce avem pentru că, altfel, criza economică va omorâ mai multă lume decât criza de coronavirus.

Ce speranțe aveți pentru perioada de după? Sunt șanse ca revenirea să fie lentă, mai rapidă? Când scăpăm la ce ne întoarcem?

Niciodată revenirea nu e rapidă, decât dacă s-ar întâmpla doar în România și dacă ceilalți din toată Europa ar participa la punerea ei pe picioare. 

Dar cum este pandemie și se întâmplă în toată lumea, eu zic că la viața pe care o duceam înainte și obiceiurile astea nu ne vom întoarce mai devreme de doi-trei ani. 

Ca să pornească roata economică, care este foarte șubredă, trebuie acorduri foarte fine între dintre anumite laturi ale economiei.

Dacă peste trei-patru luni se va termina cu virusul, economia va avea o decolare foarte lentă și probabil încă șase luni de zile veniturile vor fi sub jumătate.

Și nici asta nu se va întâmpla dacă guvernanții și guvernele - și nu mă aștept la nimic bun aici - nu vor renunța la cheltuielile care nu sunt prioritizate corect, care nu sunt necesare. Niciun un guvern nu poate să rezolve totalitatea problemelor de acasă, ale noastre. Trebuie să le rezolvăm singuri, să ne străduim cumva.  

De fapt, în orice criză trebuie să muncim de 2-3 ori mai mult și să câștigăm de 2-3 ori mai puțin sau, poate, chiar deloc.

StartupCafe.ro: Ce mesaj aveți pentru salariați?

Vor fi întotdeauna în centrul preocupărilor noastre pentru că ei fac parte din organismul companiei și fără ei nu se poate face nimic. 

Compania înseamnă niște mașinării;  înseamnă și niște oameni și niște mașinării toate laolaltă pot face ceea ce facem. Un singur factor nu poate să realizeze nimic. Deci,  așteptăm să treacă criza, să rezistăm fiecare cum putem și după aceea să ne apucăm de treabă, încet, încet....