Redacția StartupCafe.ro

VIDEO. Fondurile structurale în 30 de ani: Cel mai puternic laser din lume, 4 milioane de joburi, peste 10.000 km de autostrăzi în țările Uniunii Europene-EuroIMPACT

Thumbnail

Un centru de vârf la nivel mondial pentru cercetări în domeniul laserului – ELI-NP, în România, la Măgurele, un nou terminal pentru călători și renovarea aeroportului din Dubrovnik, Croația, autostrada Salonic-Atena din Grecia, conservarea artistică și consolidarea structurală a sitului arheologic Pompeii. Sunt doar câteva exemple de rezultate vizibile ale sprijinului pe care Uniunea Europeană îl acordă prin fonduri structurale și de investiții. Ele fac parte dintre cele 30 de proiecte selectate de Comisia Europeană pentru a marca cei 30 de ani de la apariția, oficială, a Politicii de Coeziune.

1988 este anul în care Consiliul a adoptat primul regulament de integrare a fondurilor structurale în cadrul politicii de coeziune iar din 1989 a început alocarea efectivă pe proiecte.

România a putut beneficia de finanțările europene abia după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, adică aproape cu 20 de ani mai târziu decât primele țări care formau Uniunea Europeană în 1988 și care au beneficiat de primele fonduri structurale.

Laserul de la Măgurele, cel mai mare proiect de cercetare din România

Cu siguranță, proiectul cu cea mai mare notorietate internațională finanțat în România este cel privind cel mai puternic laser din lume, ELI-NP, cu fonduri europene de peste 356 milioane de euro, pe durata a două perioade financiare: 2007-2013 și 2014-2020.

Proiectul laserului de la Măgurele a fost inclus, sub forma unui vizual realizat într-o notă mai relaxată, în campania de promovare ”COHESION30” prin care Comisia Europeană marchează trei decenii de existență ale politicii de coeziune în Europa.

Vezi fotogaleria, la final de articol

Pe lângă proiectul laserului de la Măgurele există însă numeroase alte proiecte majore de succes și cu real impact, realizate începând cu anul 2007. Rezultatele, pe scurt, includ crearea a 35.000 joburi, din care 13.000 în IMM-uri, precum și sprijinirea a 101 start-up-uri.

Pe de altă parte, potrivit unui raport KPMG din anul 2016, concluziile și lecțiile învățate din primul cadru financiar multianual (2007-2013), în România, includ rata crescută de schimbare a personalului din cadrul autorităților responsabile, deficiențe în pregătirea sau implementarea proiectelor sustenabile de către aplicanți, mecanisme limitate de a a asigura cofinanțarea beneficiarilor. De asemenea, raportul subliniază că este necesară îmbunătățirea predictibilității programelor.

Impactul politicii de coeziune în Europa

Spre exemplu, cu sprijinul acestor finanțări, Spania, care avea una dintre cele mai mici densități de autostrăzi de la acel moment, a putut demara încă din anul 1988 un program pentru o rețea națională de autostrăzi  program cu o investiție totală de peste 7 miliarde de EUR, finanțată parțial de fondurile comunitare; rezultatul fiind peste 3.000 de km de autostradă; rețeaua incluzând în prezent 15 coridoare de transport.

Peste 4 milioane locuri de muncă, estimativ, au fost create ca impact al investițiilor realizate cu sprijinul Politicii de Coeziune, la nivelul Uniunii Europene, începând cu anul 1989 – potrivit cifrelor cumulate din diverse rapoarte publicate de Comisia Europeană și analizate de Startup Café.

De asemenea, banii atrași prin Politica de Coeziune contribuie substanțial la creșterea PIB la nivelul UE, cu până la 2,74 EUR suplimentar la PIB pentru fiecare euro investit, și aceasta numai în cel mai recent cadru financiar încheiat, 2007-2013. 

Efectele investițiilor prin fondurile politicii de coeziune (cunoscute azi drept fonduri structurale și de investiții) se văd în viața fiecărui cetățean european, în fiecare zi: în infrastructură – fie proiectele majore – acolo unde există, fie cele locale și regionale; în dezvoltarea micilor afaceri, în accesul la apă și canalizare.

Vorbim, așadar, de sprijin orientat prioritar către regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii, pentru că aceasta este menirea principală a Politicii de Coeziune: să reducă decalajele de dezvoltare dintre regiunile UE (271 regiuni, în total) și să impulsioneze dezvoltarea acelor zone situate sub media europeană.

Cifrele arată succesul acestui demers, chiar dacă unul parțial. Spre exemplu, indicele disparităților regionale a scăzut cu aproximativ 1/6 (mai puțin de 20%) între 2000 și 2006.

Principalele țări beneficiare de fonduri în toată această perioadă sunt Spania, cu aproximativ 120 miliarde euro absorbite; urmată de Polonia, cu peste 75 miliarde euro și Italia, cu aproape 70 miliarde.

Thumbnail
Sumele pe țări: 1989 - 2013 (sursa: Comisia Europeană)

Este politica europeană de coeziune un succes?

În 2018 se împlinesc 30 de ani de la crearea oficială a instrumentelor politicii de coeziune. StartupCafe vă prezintă radiografia și principalele rezultate concrete ale fondurilor europene din 1989 și până în prezent.

Imaginea de ansamblu despre ce este și ce dorește politica de coeziune o descrie cel mai bine Danuta Hubner, fost comisar european: „…dacă politica de coeziune nu ar fi existat, ar fi trebuit inventată. Este o politică de investiții unică și investește în viitor. Poate mai mult decât orice altă politică comunitară, politica de coeziune oferă instrumente pentru a adresa provocări care, în lipsa lor, s-a materialize peste 10, 20 sau 30 de ani. În mod clar, este și va rămâne pilonul central pentru atingerea țintelor de dezvoltare ale UE”.

Pe scurt, scopul și acțiunea instrumentelor Politicii de Coeziune – în toate formele și variantele lor, redesenate de-a lungul anilor – o reprezenită dezvoltarea echilibrată și coerentă a tuturor regiunilor UE și a Uniunii în ansamblu.

Aportul sprijinului European prin fonduri structurale în dezvoltarea economică a statelor membre este recunoscut și notat în evaluările și rapoartele publicate după încheierea fiecărei perioade de programare.

Concluziile cele mai recente, publicate în cel mai recent raport al Comisiei Europene (din toamna anului 2017) și rapoartele independente arată că sprijinul UE „a contribuit la recuperarea decalajelor de către regiunile mai puțin dezvoltate și a ajutat toate regiunile să investească în prioritățile UE și să abordeze noi provocări. Impactul politicii de coeziune asupra economiilor UE este semnificativ, iar efectele investițiilor se acumulează pe termen lung”.

Pentru cele mai noi state membre (inclusiv România) se estimează că „investițiile pentru perioada 2007-2013 au înregistrat o creștere a PIB-ului cu 3 % în 2015 și o creștere cu o valoare similară în 2023 pentru perioada 2014-2020. Acest lucru a contribuit la o convergență semnificativă a PIB-ului pe cap de locuitor în aceste țări. În UE-12, acesta a crescut de la 54 % din media UE în 2006 la 67 % în 2015.”

Politica de coeziune: repere istorice

  • 1988: Consiliul a adoptat primul regulament de integrare a fondurilor structurale în cadrul politicii de coeziune
  • 1992: Prin decizia Consiliului European, resursele anuale au fost dublate, SUMA - egală cu o treime din bugetul UE. Perioada a inclus extinderea UE la 1 ianuarie 1995 cu Austria, Finlanda și Suedia
  • 2000: UE a adoptat cadrul financiar multianual pe o perioadă de 7 ani. Între 2000 și 2006 fondurile structurale au țintit peste jumătate din populația statelor eligibile. Au mai fost introduce și instrumentele pentru țările candidate (ISPA)
  • 2004: moment cheie, odată cu aderare a 10 noi state membre. Extinderea a însemnat creșterea cu 20 % a populației UE, însă creșterea PIB cu numai 5 %.
(Vezi mai multe detalii despre istoricul politicii de coeziune)

Ținte și rezultate parțiale 2014-2020 (programe încă în desfășurare) - UE

  • Bugetul alocat (total UE și bugete naționale): 644 miliarde EUR

  • Total sume cheltuite la finalul anului 2017: circa 15%

Proiecte contractate: Top 3

  1. Ungaria (peste 90%),
  2. Irlanda (80%),
  3. Finlanda (73%)

Fonduri cheltuite: Top 3

  1. Finlanda (43%),
  2. Austria (42%),
  3. Irlanda (30%)

Companii 

Țintă: 1.000.000, (pe toate categoriile de companii).

Final 2017: 84.500

Joburi noi full time (în companii) 

Ținta: circa 420.000;

Final 2017: 10.300

Șosele noi (naționale și rețele TEN-T) 

Țintă: peste 5.000 km;

Final 2017: 98 km

Șosele reconstruite (naționale și rețele TEN-T) 

Țintă: 10.400 km;

Final 2017: 540 km

(Vezi stadiul, la zi al implementării, și mai multe detalii https://cohesiondata.ec.europa.eu/ )

Rezultatele politicii de coeziune în perioadele de finanțare anterioare

2007-2013 (UE)

  • Total fonduri alocate: 345,6 mld EUR
  • 1,3 milioane joburi create
  • 2,74 EUR suplimentar la PIB pentru fiecare EUR investit – 1.000 mld eur la PIB pana in 2023
  • Întreprinderi sprijinite: 121 400 de întreprinderi noi & 400 000 de IMM-uri au primit sprijin financiar
  • Infrastructură:
    • 6700 km drumuri construite,
    • 41.300 km drumuri reparate;
    • 475 km de cale ferată construiți și 7500 km reconstruiți
  • Top 3 cele mai mari sume alocate:
    • Polonia (67 mld EUR),
    • Spania (35 mld EUR),
    • Italia (29 mld EUR)
  • 4900 km de drumuri, în mare parte autostrăzi, din care 2400 km fac parte din rețelele TEN-T.
  • 1500 km de cale ferată TEN-T și au sprijinit dezvoltarea unui transport public durabil

Thumbnail
(sursa datelor: Comisia Europeană)

Rezultatele politicii de coeziune 2007-2013 (România) 

  • Fonduri alocate: 19,6 mld euro
    • 35 000 joburi create din care 13.000 în IMM-uri;
    • 1.200 joburi create în domeniul cercetării;
    • 2 900 IMM-uri susținute;
    • 101 start-up-uri create

(vezi mai multe informații despre finanțările în România, respectiv finanțările 2007-2013).

Thumbnail
(sursa datelor: Comisia Europeană)

 

2000-2006 (UE)

  • Total fonduri alocate: 185,5 miliarde EUR; circa 26,5 mld EUR pe an.
  • Din aceștia, circa 170 mld EUR au mers către 15 țări incluse în Obiectivul 1 (regiuni cel mai puțin dezvoltate)
  • Cofinanțarea Guvernelor naționale: 122,6 mld în UE15 și 5,7 mld în UE10
  • PIB/cap de locuitor în regiunile Obiectivului 1: creștere de la 66% din media PIB UE la 71%
  • Circa 1,4 milioane joburi create, din care circa 1 milion în întreprinderi
  • 230,000  de IMM-uri au primit sprijin financiar direct (granturi dar și împrumuturi și investiții directe)
  • Se estimează că alte 1,1 millioane de întreprinderi europene au creat peste un milion de locuri de muncă ca urmare a asistenței și sprijinului pentru dezvoltare
  • + 20 mil. persoane conectate la sisteme moderne de apă potabilă;
  • + 23 mil. persoane beneficiază de sisteme de tratare a apei reziduale.
  • Infrastructură: 4700 km autostradă & 1200 km cale ferată de mare viteză. (77% din autostrăzile țărilor de coeziune și 56% din calea ferată au fost cofinanțate de UE).
  • Principalele beneficiare:
    • Spania (circa 52 miliarde euro);
    • Italia și Germania (circa 26 mld euro)

1994-1999 (UE)

  • Bugetul total al fondurilor structurale și de coeziune: 168 miliarde EUR
  • + 700.000 locuri de muncă în UE
  • Sprijin pentru circa 800.000 de IMM-uri

1989-1993 (UE)

  • Bugetul total al fondurilor structurale: 69 miliarde EUR
  • + 600 000 locuri de muncă în Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania
  • 470 000 IMM-uri au beneficiat de asistență dintre regiunile cuprinse în obiectivul 2

    Potrivit altor evaluări, 232 miliarde EUR au fost alocate celor 11 state membere eligibile pentru Obiectivul 1 între 1994 and 1999.  În practică, numai 210 miliarde EU se estimează că au fost cheltuite efectiv, diferența provenind din cheltuielile mai mici decat se anticipa din rândul mediului privat.

    • cel puțin 4.100 km de autostradă și 31.800 km de drumuri construite sau îmbunătățite
    • cel puțin 214.188 companii sprijinite, 3.839 hectare de site-uri industriale, sprijin pentru
    • crearea a cel puțin 798.000 de joburi.

    Alte evaluări arată (în total, între 1989-99):

    • circa 1,5 milioane IMM au primit asistență prin fonduri structurale (circa 8% din toate IMM-urile la nivelul UE)
    • circa 2 milioane de joburi au fost create sau salvate ca rezultat al asistenței structurale acordată IMM-urilor
    • în absența fondurilor structurale, 70% dintre IMM-uri au spus că nu și-ar fi putut realiza proiectele pe care și le-au propus.
    • Principalele beneficiare: Spania (aproximativ 36 miliarde euro, Italia și Portugalia – aproximativ 17 miliarde euro)

    Dar, cel mai probabil, rezultatele din perioada de dinainte de 1999 sunt mult mai consistente decât o arată cifrele disponibile. Aceasta fiindcă – așa cum mențioează chiar rapoartele Comisiei – nu au fost disponibile cadre de analiză a rezultatelor versus ținte în multe dintre programe și fiindcă acuratețea multor date din acea perioadă este discutabilă. Rapoartele oficiale menționează că acolo unde au fost disponibile date despre țintele urmărite, se observă că aceste ținte au fost depășite.

    În zonele unde au fost monitorizate rezultatele, în țările Obiectivului 1, se observă un impact semnificativ; cel mai mare impact cumulativ asupra GDP, ca efect al fondurilor allocate, se remarcă în Germania de Est și în Irlanda de Nord.

    Politica de coeziune: varianta funny!

    Câteva dintre cele 30 de proiecte selectate de Comisia Europeană pentru a marca cei 30 de ani de la apariția, oficială, a Politicii de Coeziune - între care și laserul de la Măgurele - sunt promovate printr-o serie de postere amuzante grupate pe una dintre paginile oficiale ale Comisiei Europene în colecția Cohesion30 - Jokes.

    Thumbnail
    Thumbnail
    Thumbnail
    Thumbnail

    Parallax

    Vizualizari
    1457
    Conţinut
    Parerea ta despre articol

    Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

    1.594
    Just for testing :

    interaction: 0.75

    popularity: 0.92

    publishing: 3.11

    expertise: 0.08

    rating: 1.594

    Articole publicate : 851
    Adauga comentariu

    - Ultimele știri -

     


      Ultimele știri