Romania Delivery: Încasările Glovo și Tazz au „explodat” în anii pandemiei COVID, dar tot pe pierderi sunt

Principalele aplicații de livrări de alimente prezente pe piața românească au „explodat” în primii doi ani ai pandemiei COVID-19, ca urmare a restricțiilor de funcționare a restaurantelor și limitării circulației persoanelor, dar Glovo și Tazz tot pe pierderi au rămas în anii 2020 și 2021.

În 2020, primul an al pandemiei, Glovo România și-a crescut de 5 ori veniturile față de anul 2019, dar tot pe pierderi a fost, așa cum am mai arătat pe StartupCafe.ro. Într-un târziu au apărut și rezultatele sale pentru anul 2021 pe site-ul Ministerului Finanțelor. Iar a crescut puternic, dar tot n-a reușit să iasă pe profit.

În 2021, Glovo România (firma GlovoappRO SRL din București) a obținut venituri totale de aproape 294 de milioane de lei (60 milioane euro), în creștere cu 70% față de anul 2020. Creșterea veniturilor obținute de startup-ul spaniol cu afacerea din România este cu atât mai importantă cu cât în anul 2020, când a lovit pandemia în Europa, firma românească a Glovo  crescuse deja de 5 ori ca venituri (ajungând la 172 milioane lei), față de anul 2019.

Dar a avut și cheltuieli mari. În anul 2021, Glovo România a „ars” 343 de milioane de lei (70 milioane euro). Rezultat: pierderi de 49 de milioane de lei (10 milioane euro) pe anul 2021. Practic Glovo România nu reușește să ajungă măcar la break-even nici în anul 2021, după ce în 2020, primul an al pandemiei, ieșise pe minus cu 12,8 milioane de lei (circa 2,6 milioane euro). Astfel, Glovo România și-a adâncit de aproape 4 ori pierderea în anul 2021 față de 2020.

În tot acest timp, Glovo s-a extins, crescându-și și echipa din România de la 47 de angajați în anul 2020 la 70 de salariați în 2021. În 2022, startup-ul catalan este așteptat să „ardă” capital mai departe, pentru că s-a extins și mai mult. În primul rând, a preluat 147 de salariați de la foodpanda, afacere pe care a integrat-o din anul 2022 în operațiunile sale românești. Alți 89 de oameni de la foodpanda au fost disponibilizați de Glovo când a preluat această aplicație.

La rândul său, foodpanda România a avut în anul 2021 venituri de 170 de milioane de lei (35 milioane euro), dar a ieșit și ea pe pierderi cu 36 de milioane de lei (7,5 milioane euro), pe care nu le-am inclus în rezultatele Glovo.

Într-un interviu acordat StartupCafe.ro, în iunie 2022, Sacha Michaud, cofondator al Glovo, afirma că afacerea sa din România urmează să iasă pe profit în anul 2022.

„Nu, nu suntem pe profit, încă ne focusăm pe creștere în acest an. Și probabil și anul viitor. Deci credem că este o oportunitate să investim în creștere la momentul actual. Sunt piețe care sunt profitabile. Deci Europa este deja profitabilă. România va fi anul acesta. Țările, cu cât operează mai mult, cu atât devin mai profitabile. Deci vedem o tendință foarte bună acolo. Dar încă investim în piețele cu creștere rapidă din această regiune. Africa, spre exemplu, care este unul dintre cele mai recente continente în care ne-am lansat. Deci, ne vom concentra pe creștere încă anul acesta și cea mai mare parte a anului viitor” - a spus Michaud.

Pentru Glovo, afacerea din România are o importanță regională. în iunie 2022, Victor Răcariu, care era manager Glovo pe România, a fost promovat la funcția de manager general regional, având în supervizare business-ul unicornului spaniol din 8 țări: România, Bulgaria, Serbia, Croația, Republica Moldova, Bosnia, Muntenegru și Slovenia. Astfel, biroul Glovo de la București este acum hub regional al afacerii. Funcția de manager general Glovo pe România și Moldova a fost preluată de Iustinian Belghir.

Startup-ul Glovo a fost lansat de doi antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud, în anul 2015, la Barcelona și operează în Europa de Sud-Vest, Europa de Est și Africa Subsahariană. Serviciul catalan de livrări prin aplicație Glovo a pătruns în România în anul 2018. La nivel global, aplicația de livrări este prezentă în peste 3.500 de orașe din 25 de țări, are 3.500 de angajați și peste 75.000 de curieri activi lunar.

Glovo este deținut (în proporție de 94%) de gigantul german Delivery Hero, de la care Glovo a și preluat foodpanda România (și HipMenu). Unicornul iberic obținuse investiții de capital de risc de cel puțin 1,2 miliarde de dolari înainte să fie cumpărat majoritar de nemți.

Românii de la Tazz by eMag - luptă crâncenă cu Glovo

Planurile Glovo de a domina străzile Europei se lovesc pe piața românească de rezistența acerbă a românilor de la Tazz.

Tazz a pornit la drum în Timișoara, în anul 2014, sub denumirea EuCeMananc, o platformă de livrări lansată de antreprenorii români Alin Șerban, Mihai Brenda și Laurențiu Duță. Startup-ul românesc a cunoscut o dezvoltare uluitoare după ce a fost cumpărat majoritar (54%) de gigantul e-commerce eMAG, în anul 2019.

Tazz by eMag operează în continuare pe firma  HCL Online Advertising SRL, din Timișoara. În anul 2019, firma avea 24 de angajați și a obținut venituri de 1,48 milioane de lei (300.000 de euro). Atunci platforma de livrări a ieșit pe pierderi mari: 2,9 milioane de lei (594.000 euro).

În anul 2020, când a venit pandemia COVID-19, afacerea de livrări, intrată bine în portofoliul eMag deja, a crescut de aproape 10 ori, până la 14,3 milioane lei (circa 3 milioane de euro). Și investițiile au fost, însă, foarte mari, așa că a înregistrat pierderi de 31 de milioane de lei (6,4 milioane euro). Tazz și-a crescut și echipa, terminând anul 2020 cu o medie de 64 de angajați.

În anul 2021, Tazz a angajat agresiv, ajungând la 157 de salariați. În cel de-al doilea an al pandemiei COVID, serviciul românesc de livrări a reușit venituri de 97,5 milioane de lei (20 milioane euro), de aproape 7 ori mai mari față de anul 2020. Dar și cheltuielile au fost uriașe, de 230 milioane lei, firma încheind astfel anul 2021 cu pierderi de 133 milioane lei (27,3 milioane euro), de peste 4 ori mai adânci decât în primul an al pandemiei COVID.

Cum se mișcă Bolt în România

Un alt important jucător pe piața românească de livrări de mâncare de la restaurante este Bolt. Startup-ul estonian face livrăriri prin 2 servicii: Bolt Food și Bolt Market. Dar nu business-ul de livrări este cel mai important. Bolt este cunoscut în România mai mult prin serviciul său de transport la cerere, intermediat prin aplicația de ride-hailing, un rival redutabil al gigantului Uber. De asemenea, Bolt are în România și un serviciu extins de închiriere de trotinete electrice.

Firma sa românească, Bolt Services RO SRL din București, a avut venituri totale de 47,7 milioane de lei (9,65 milioane euro) în anul 2021, în creștere cu 52,3% față de anul 2020. Compania românească a Bolt a ieșit pe profit, cu 2,23 milioane de lei (450.000 euro) în anul 2021, în creștere cu 10,6% față de 2020.

Startup-ul baltic a făcut investiții considerabile la firma sa bucureșteană. În 2021 cheltuielile Bolt Services RO SRL au ajuns la 45,1 milioane de lei (9,13 milioane euro), cu 55,1% mai mari decât avusese în 2020. Asta în condițiile în care în 2021 a mai angajat 104 oameni la echipa sa din România, ajungând la 182 de angajați (cu 133% mai mulți decât în 2020). Și se pare că estonienii nu au de gând să se oprească aici: au anunțat deja că în 2021 vor să mai angajeze 100 de ingineri în echipa lor din România.

Takeaway.com a plecat, cu pierderi, din România

În fine, un alt mare jucător de pe piața românească de livrări a fost takeaway.com, care, însă, s-a și retras din România în anul 2022. Serviciul de livrări takeway.com, parte a colosului olandezo-britanic Just Eat Takeaway, lucra în România pe firma Hellohungry SA.

În 2021, cel de-al doilea an al pandemiei COVID-19, firma din România a avut venituri totale de 46,4 milioane de lei (9,4 milioane euro), în creștere cu 22% față de anul 2020, când a început epidemia mondială cu coronavirusul. De altfel, în 2020, firma din România a takeaway.com făcuse venituri de 38,2 milioane de lei, în creștere fulminantă, cu 74,2% față de 2019, ultimul an ante-pandemic.

Hellohungry a și angajat masiv personal propriu. În 2019, înainte de pandemie, avea 72 de salariați, pentru ca în 2020 să accelereze angajările cu 89%, ajungând la 136 de oameni. În 2021, firma a mai crescut personalul cu 8,8%, ajungând la 148 de oameni în echipa din România. În total, în primii 2 ani ai pandemiei COVID, firma românească a takeaway.com și-a crescut personalul cu mai mult de 100%. În anul 2017, înainte să fie preluată de olandezi, Hellohungry România avea doar 13 angajați, iar în 2018, primul an în care a fost luată de Takeaway.com și-a crescut personalul la 35. De menționat că aici nu includem curierii, care sunt angajați la alte firme sau pot lucra și pe cont propriu.

Dar au crescut și cheltuielile companiei din România și așa se face că Hellohungry a încheiat anul 2021 cu pierderi de 1,09 milioane de lei (220.000 euro), după ce în 2020 abia reușise să iasă pe profit, cu 226.000 de lei, pentru prima dată în 7 ani de existență ai firmei pe piața românească. În anul 2019, ultimul dinaintea pandemiei, avusese pierderi de 709.000 lei.