138 de companii și 6 organizații din IT cer Guvernului să mențină facilitățile fiscale pentru angajații din domeniu

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) și alte 138 de companii și 5 organizații din industria IT prezente în România cer Guvernului să nu adopte măsuri fiscale care ar afecta 80% dintre IT-iști.

ANIS, „138 de companii și 5 organizații semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT - Cluj IT Cluster, Asociația Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociația Centrelor de Inovare Digitală din România - RODIH), au adresat Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa națională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaților din industria de IT care depășesc suma de 10.000 lei brut”, se arată într-un comunicat transmis, vineri, StartupCafe.ro.

Semnatarii memoriului spun că au atras atenția atât asupra timpului scurt pentru reajustarea cheltuielilor și salarizării, cât și asupra pragului „care în esență anulează o politică industrială corectă în ultimii ani și care va afecta mai mult de 80% din salariații industriei la nivel național”.

Ce mai spune ANIS:

• Companiile și asociațiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro. S-au raliat în această acțiune solidară startup-uri, companii mici, medii și mari, locale și internaționale, companii de servicii, cât și de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă și ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate;
• România, spre deosebire de alte state din regiune, are în prezent o politică bazată pe o măsură singulară de susținere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă și care a creat un hub regional de tehnologie și a menținut angajații înalt specializați în țară, ajutând industria să fie competitivă în regiune și să aibă o creștere accelerată, de circa 3 ori mai mare față de rata de creștere a economiei naționale. Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare.
• În contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situația de a semnala actualilor și potențialilor investitori internaționali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieței în regiune nu este susținută prin politici guvernamentale.
• Industria de IT din România:

- este unul dintre cei mai mari contributori la creșterea economiei naționale, în 2022 din cele 4,8 procente de creștere de PIB circa 1,3% a venit din industria IT

- este al doilea mare exportator din sectorul servicii

- este un contributor important la bugetul de stat, salariații din IT virând anual circa 10 miliarde lei în contribuții la bugetele sociale și de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilității fiscale de care beneficiază

- industria este în top 5 plătitori de TVA

- salariații din industria IT susțin prin cheltuieli un număr cel puțin egal (proporție 10 la 10,5) locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naționale.

• Semnatarii solicită Guvernului să deruleze consultări aprofundate cu industria prin care să identifice modalități de a crește veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.
• Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menținerea facilităților, acțiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susținerii industriei IT ca industrie de importanță strategică. Facilitățile pentru industria de IT au încă un efect puternic și generează creștere în continuare la PIB, prin creșterea bazei de impozitare.
• În ipoteza în care Guvernul va decide totuși modificarea regimului fiscal aplicabil angajaților din industria de IT, semnatarii solicită ca această acțiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să își ajusteze bugetele în baza cărora își desfășoară activitatea.
• Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu ușurință la astfel de viraje bruște ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menționează foarte clar – ținând cont și de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităților fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare.
• Graficul de mai jos, extras din studiul realizat de Roland Berger pentru ANIS și publicat în februarie 2022, relevă poziționarea României la nivel regional, la nivel de competitivitate în raport cu celelalte țări analizate în studiu. După cum se poate observa, eliminarea faiclității fiscale de care industria IT beneficiază va crește costul total cu salarizarea, ceea ce ne va poziționa în urma unor state precum Polonia sau Bulgaria.