Raluca Abrihan

Antreprenoarea care a creat o platformă online pentru tinerii designeri români

Imagine principala
v for vintage

Laura Călin lansa în 2008 târgul de design românesc contemporan și cultură vintage, V for Vintage, care are ca scop să îi pună pe designerii locali în legatură directă cu publicul lor. Nouă ani mai târziu, a transpus aceeași idee in lumea online-ului și a lansat o platformă prin care cei care contribuie la dezvoltarea designului în România, creatori și public, să se întâlnească și să inițieze comunicarea, potrivit antreprenoarei.

 

Ce înseamnă sa fii antreprenor? Să vezi o oportunitate acolo unde nu există. Așa am vazut noi oportunitatea într-o piață în care aşa ceva nu exista în 2008. Pentru că era vremea în care vintage-ul exista doar în online, designerii erau cumva în zona de neatins pentru că îi intalneai doar în prezentările de moda și doar în mediul online. Era o distanțare între public și ei, nu exista mediul care să facă această apropiere între designeri și publicul lor. Atunci când am văzut că există această oportunitate ne-am gândit să facem un târg, un proiect prin care să îi apropiem și să îi împrietenim pe designeri cu publicul, povestește Laura Călin.

Așa a apărut în urmă cu 9 ani târgul V for Vintage, cu o investiție inițială destul de mică, de 5.000 de euro, care a fost acoperită de veniturile aduse de prima ediție a evenimentului. Acesta a reușit să adune atunci peste 40 de expozanți și 1.300 de vizitatori.

De atunci el a evoluat organic, am ajuns la peste 100 de designeri şi colecţionari de vintage şi peste 100 de stundenţi care participă şi am ajuns la circa 5.000 de vizitatori, la cea mai recentă ediţie. Iar pe masură ce ne-am dezvoltat a aparut şi juriul – un juriu care prin prisma experienţei să poată spune clar dacă un designer poate să participe la targ sau nu. Există şi acest criteriu calitativ. Pe partea de vintage există un curator, care verifică cu ce vin expozanţii acolo. În momentul în care cineva nu se califică în criteriile de colecţionar de vintage, aduce piese care nu sunt vintage, el este eliminat, spune Laura Călin.

Ideea evenimenului încorporeză trei elemente, partea de istorie și cultura vintage, partea de prezent, cu designul contemporan, și partea de “future design”, reprezentată de creațiile tinerilor studenți de la cele mai mari facultăți de design din țară, de la UNARTE București, de la UAD Cluj-Napoca și de la FAD Timișoara. Cu alte cuvinte, la acest târg prticipă atât desgineri consacraţi cât și tineri stundenţi.

Echipa permanentă care se ocupă de relizarea evenimentului pe tot parcursul anului are trei oameni, dar în momentul în care se apropie un târg echipa se extinde, iar echipa extinsă numără circa 20 de membri. Veniturile din ediţia de anul acesta a târgului – au ajuns la câteva zeci de mii de euro, precizează organizatoarea.

 

Miza pe online

Se spune ca totul este în online. În 2008 lucrurile n-au stat chiar aşa, dar exista o aviditate pentru online, era un mediu fresh de comunicare, în care era multă libertate. Facebook-ul era abia la început la noi. Oamenii învăţau să comunice în online la vremea respectivă şi era multă naturaleţe şi în acelaşi timp naivitate în modul în care se comunica atunci în online şi asta cumva a prins foarte bine.

Si evenimentele erau mult mai putine în 2008 şi atunci a fost momentul propice sa fii natural, sa faci un lucru bun să se întample, un lucru creativ şi aşa să apară un proiect care are succes şi în mediul online. Ei bine, acum, in mediul online ai nevoie să fii cat mai creativ, să fii inovativ, să ştii cum, cui să te adresezi, să faci proiecte personalizate, să ştii să strângi comunităţi şi să te adresezi lor, să ai o echipă, toate acestea conteaza foarte mult dacă vrei să rezişti în online-ul de azi, spune Laura Călin.

Și din nevoia de a fii cât mai creativ în online a apărut şi ideea lansării unei platforme care să facă ceea ce târgul făcea în offline, adică să pună designerii români consacrați sau încă la început de drum, în legătură cu publicul lor, printr-o platformă de comunicare, o platformă online curatorială de design, cu scop informativ și educațional, după cum o prezintă antreprenoarea.

De ce ne-am gandit la acest proiect? Iarăşi exista o oportunitate în piaţă. Nu exista o platforma care sa faca legatura in online intre desiger si public. Poti sa ajungi la designer fie printr-o piesa care iti place fie direct prin contactul lui. Este un proiect online curatoriat, exista curatori care spun ce designeri sau ce colectie merita sa fie pe platforma. Aici ne dorim să fie spațiul virtual în care toți cei care contribuie la dezvoltarea designului în România, creatori și public, să se întâlnească și să inițieze comunicarea. Design FEED prezintă colecțiile designerilor români, proiectele și activitățile creative ale studenților din cadrul Universităților și Facultăților de Design din România, informând despre cadrul general al designului românesc.

 

Cum funcționează platforma

Tinerii care vor să-și expună colecțiile aici trimit prezentarea lor catre cei de la Design FEED, care la rândul lor le dau mai departe către curatori, ei le analizează și hotărăsc care vor fi colecții afișate pe site. Printre curatorii cu care platforma colaborează în prezent se numără: Catalin Valean, designer si stilist, David Sadu, pe parte de bijuterie contemporană.

Expunerea pe platformă este, momentan, gratuită, dar fondatoarea nu exclude ca în viitor să existe o anumită taxă. În prima lună (luna mai) s-au listat pe platformă circa 30 de designeri, dar numărul lor crește cu circa 10 pe lună.

 

Cât de greu este să transformi pasiunea pentru design şi moda în antreprenoriat?

Nu este uşor, dar, pe de altă parte, din facultăţi studentii ies formaţi doar pe partea creativă, nu ies antreprenori. Să ne uităm în afara ţării, traseul normal este ca după ce ai terminat o facultate să inveţi lucrând ca asistent sau intern la un designer consacrat. Se lucrează acolo o perioadă pentru a invăţa ce ai de făcut mai departe şi aşa inveţi cum funcţionează domeniul şi piaţa, spune fondatoarea Design FEED.

Pe de altă parte, designerii sunt minţi creative, nu toate minţile creative au pragmatismul necesar unui antreprenor şi atunci o parte din ei îşi iau un partener de afaceri care să completeze aceste lacune pe care le au şi să îi ajute să îşi ducă mai departe business-ul.

Vedem studenţi care termină facultatea şi-ar dori să devină direct designeri, dar este foarte greu să ajungi acolo, în primul rând pentru că nu vor cunoaşte piaţa suficient de bine.

Un traseu normal pe care îl recomandăm este să înceapă prin a colabora cu un designer consacrat ca să vadă cu adevărat cum funcţionează aceasta industrie, cum este publicul, cum funcţioneză partea tehnică, care sunt costurile pentru ceea ce vrea să facă etc.

Apoi, chiar şi să ajungi să lucrezi pentru un brand este foarte important, dar şi acolo tot de jos trebuie sa porneşti, de la nivel de intern, ca să poţi apoi să te formezi.

În scoli noi nu suntem formaţi să devenim antreprenori, antreprenoriatul la noi se învaţă prin experienţă, în familie (dacă ai crescut într-o familie de antreprenori) sau pur şi simplu de la alţii care au trecut deja prin asta, explică antreprenoarea.

 

 

 

 

Vizualizari
1013
Conţinut
Adauga comentariu